Vasile Bănescu

Este vorba despre suferința lumii, preluată sacrificial de Hristos, Dumnezeu-Fiul care, retrăgându-Și temporar, ca Om, atotputernicia, face loc, în Persoana Sa dumnezeiască, imensei suferințe a omenirii, de la Adam până la El Însuși, „al doilea Adam”. O suferință „în-corporată” de El în numele întregii omeniri, culminând în cea mai cumplită moarte imaginabilă, moarte care însă, pe Cruce, „a fost înghițită de viață”. (Frescă cu Răstignirea, aflată într-o biserică franciscană din Bolzano, Tirolul de Sud, Italia / foto: Profimedia)

După fapte, NU după vorbe, cursuri calchiate, publicații „doct” ermetice și articolașe cu valoarea unor like-uri vom fi făcuți cunoscuți înaintea Domnului, dar, cândva, și a oamenilor. foto Profimedia

Definirea limpede a poziției veritabil creștine și ortodoxe a Bisericii față de orice entitate publică sau politică ce falsifică creștinismul și Ortodoxia este o urgență profund sanificatoare pentru întreaga societate care se confruntă azi cu cel mai grav asalt al manipulării și dezinformării comise inclusiv prin confiscarea mesajului creștin, apanajul și tezaurul Bisericii lui Hristos. foto: Inquam Photos / George Călin

Sănătosul tun stat român, fiul, chiar nepotul bătrânului stat comunist care nu s-a schimbat doar la față, ci și profund, în toate măruntaiele lui impecabil epurate în decembrie 1989, veghează înțelept ca un Sfinx, surd la orice cântec de sirenă rusească, incoruptibil moral, asupra fiecărui cetățean.

Președintele unei țări independente care se apără eroic, de peste 4 ani, de asaltul barbar al „lumii ruse”, „lume” care amenință și sfidează insolent Europa, deci și România, sosește în țara noastră. foto: Profimedia

Să nu ne iluzionăm că masele vor deveni vreodată opozante în fața umbrei negre și în creștere a autoritarismului totalitar mereu latent. Ele vor face mereu pactul de supraviețuire cu orice regim, oricât de scabros și odios ar fi acesta. „Obediența anticipativă” despre care vorbește Timothy Snyder, alegerea instinctuală nefiltrată moral, aceea de a te pune preventiv bine cu puternicii zilei de mâine, cu „cei de sus”, e mereu actuală, mereu gata să se manifeste. foto: Inquam Photos / Dana Coțovanu

A nu numi public răul care te împresoară, a-l numi altfel, minimalizând-l și perpetuîndu-l, a face compromisuri cu el, imaginându-ți naiv că așa pacifici spațiul public și sfera politică saturate de ură și impostură, e de departe cea mai proastă strategie. Una suicidară.

Semnalele de alarmă trase zilnic în online de oameni lucizi și informați, oameni cu prestigiu cultural și profesional, în legătură cu pericolele interne și estic externe care amenință grav cu devierea României spre zona politică întunecată în care pândește un totalitarism de inspirație MAGA și în care se poate ușor ghici rânjetul moscovit, NU reprezintă deloc o condiție suficientă pentru evitarea acestui posibil și, în absența reacției ferme, din ce în ce mai probabil dezastru. foto: Profimedia

Acești denaturați finalmente demascați și-au găsit emuli și feroci admiratori inclusiv între furibunzii populiști antieuropeni din România, inși seduși de vorbăria înveninată a fanaticului ideolog rus Aleksandr Dughin, de aberantul neo-eurasianism/ antieuropenism și de „înțelepciunea rusească capabilă să debiteze doar tirade îmbâcsite de minciuni împotriva Occidentului, a culturii, civilizației și valorilor democratice ale acestuia. (Cinci capete grotești - artist, după Leonardo da Vinci/ foto: Profimedia)

Nu poți admira dictatorii decât din postura dictatorului însuși, instalat sau încă nu la putere. O minte teafără psihic și moral nu poate îmbrățișa odiosul și barbaria. (Această captură de ecran extrasă dintr-un material video filmat de @dangjessie arată pe Alex Pretti - stânga - și un agent federal de imigrație înainte ca Pretti să fie împușcat mortal în Minneapolis, pe 24 ianuarie 2026. Cu mai puțin de trei săptămâni în urmă un alt ofițer de imigrare a tras asupra lui Renee Good, de 37 de ani, ucigând-o în mașina ei./ foto: Profimedia)