foto Profimedia
Semnalele de alarmă trase zilnic în online de oameni lucizi și informați, oameni cu prestigiu cultural și profesional, în legătură cu pericolele interne și estic externe care amenință grav cu devierea României spre zona politică întunecată în care pândește un totalitarism de inspirație MAGA și în care se poate ușor ghici rânjetul moscovit, NU reprezintă deloc o condiție suficientă pentru evitarea acestui posibil și, în absența reacției ferme, din ce în ce mai probabil dezastru.
A ignora aproape sfidător acest pericol prin nenumirea lui limpede în fața oamenilor, prin penibile ezitări și tergiversări, prin cochetarea și negocierea cu „diavolul”, devine scandalos. Piatra scandalului e, în context, complicitatea voită sau nu.
Imperioasă și onorabilă acum este ieșirea publică și la ore de maximă audiență a oamenilor de stat responsabili de păstrarea direcției intact democratice a României, a reprezentanților de vârf ai tuturor instituțiilor, inclusiv religioase, pentru a rosti răspicat adevărul despre ce ne amenință cu adevărat viitorul proxim și rămânerea țării pe orbita libertății și a democrației,
despre pericolul iminent provocat și cultivat de manipularea societății prin anumite nuclee mediatice care deversează zilnic minciuni colosale, care atacă și compromit în ochii aproape orbiți ai publicului lor valori și oameni ce reprezintă onest democrația (cât de uzat deja și antipatizat a devenit acest cuvânt pentru prea mulți români, prin bășcălie, abuzare și denigrare în favoarea trecutului comunist!), care incită la ură împotriva acestor valori și acestor oameni numiți incontinent „javre” sau „reziști/ soroșiști” cărora le sunt opuși interlopi cu ștaif, derbedei și huligani politici.
„Cui i s-a dat mult, mult i se va cere” sunt cuvintele lui Hristos care ar trebui să răsune în conștiința celor sus-puși, inclusiv prin vot. Lor li se cere de către Dumnezeu însuși, nu doar de către cei ce i-au validat cu încrederea lor, responsabilitate, fermitate și înfăptuirea stringentă a salvatorului bine comunitar cu instrumentele ce li s-au pus la dispoziție și care trebuie folosite, nu dosite din lașitate sau teamă.
Acestea nu caracterizează un creștin și un adevărat democrat care ține la statutul lui public și mai ales lăuntric. Un creștin real nu este laș și nici fricos. El poate fi oricând demisionar din funcție, dar nu demisionar moral.
A fi creștin și democrat real presupune situarea activă, nu formală și pasivă de partea adevărului, a binelui și libertății care se apără din răsputeri și constant, nu doar o dată la patru ani, nu doar în discursuri anemice și dezlânate menite să adoarmă atenția morală și să întrețină speranța vană.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.