Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Călin Georgescu spune că România nu are nevoie de fondurile de la UE: „Eu și poporul român îl avem pe cel mai puternic, pe Dumnezeu”

călin georgescu - protest

foto: Lucian Alecu / Alamy / Profimedia

Călin Georgescu a declarat într-un interviu că România nu are nevoie de fondurile de la Uniunea Europeană. „Eu și poporul român îl avem pe cel mai puternic, pe Dumnezeu, despre asta vorbim, nu ne interesează”, a spus Călin Georgescu despre situația în care Uniunea Europeană ar putea suspenda fondurile acordate României, într-o formă similară cu ce s-a întâmplat în cazul regimului iliberal condus de către Viktor Orban, notează Digi24. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat jurnalistei Natalia Morari din Republica Moldova.

De asemenea, Călin Georgescu s-a întrebat într-un nou interviu pentru jurnalistul James Freeman și de ce nu se organizează un referendum pentru ieșirea României din NATO și UE, afirmând că țara se poate dezvolta fără fonduri europene. Călin Georgescu susține că România este „sclava UE” și că NATO vrea să implice România în război cu Rusia, scrie Adevărul.

Sincer vorbind, de la poporul meu nu există niciun sprijin, adică nu există oameni care să meargă acolo sau să conducă o asemenea situație. Cum putem să credem să mergem în alt loc, pentru ce? Din asemenea motive, nimeni nu vrea o asemenea situație. Nimeni nu susține asta. Apropo, James, de ce nu organizează un referendum, care este total normal. Să faci un referendum pentru oamenii tăi pentru că știu sigur că va fi negativ pentru ei”, a răspuns Călin Georgescu la întrebarea dacă românii mai susțin apartenența la Uniunea Europeană și NATO.

Un sondaj Eurobarometru din octombrie 2024 arată că 56% dintre români au încredere în UE și 61% în NATO, ambele procentaje fiind peste media europeană.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • mg check icon
    ..poate unii nu știu că CG e absolvent de Agronomie. Toate bune și frumoase. Agricultura are nevoie de hibrizi de porumb și poate că CG se pricepe la asta.

    Războiul hibrid al Rusiei e ceva mai complicat, iar CG riscă să-și prindă degetele..
    În rest, am mai avut un cizmar genial, priceput de numa-numa, care-a intrat cu economia în gard.. E bine să știi cât te ține plapuma..
    • Like 1
  • Mihai check icon
    Ăsta e dus deja rău de tot cu pluta. Trebuie instituționalizat rapid după un control psihiatric.
    • Like 1
  • Dorin check icon
    A mai fost unul,tot la fel de Imbecil, Ceașcă îl chema,a refuzat ,Clauza națiunii cele mai favorizate ,date de Americani care era clar în beneficiul României,Cum a murit?, așa cum a meritat ,ca un câine, împușcat la gard .Aviz dacului mâncător de rahat și zombilor care-l susțin.
    • Like 2


Îți recomandăm

Delta Dunării – vecina discretă a războiului din Ucraina

Mulți ani la rând, am ales să îmi petrec primele zile de vară acasă, la Tulcea, locul unde începe Delta Dunării, cu plaja de la Sulina sau cea de la Sf. Gheorghe, destinații de defulare în natură si mai ales de liniște. De patru ani, de când a început războiul din Ucraina, am ajuns din ce în ce mai rar pentru relaxare și din ce în ce mai des pentru muncă: Delta Dunării a devenit un loc de interes pentru jurnaliștii străini, mai ales în contextul războiului.

Citește mai mult

Vacanța la plajă / sursa foto: Profimedia

Cu sare în păr, nisip prin mașină, urme de bronz și piele arsă ne apropiam de București cu cei 3 copii pe bancheta din spate, după 5 zile la mare. Drumul a fost liniștit, băiețelul (5 ani) a ascultat muzică cu noi, iar fetele (3 ani, respectiv bebe de 10 luni) au dormit majoritatea drumului.

Citește mai mult

Admitere la facultate / sursa foto: Inquam Photos

În spațiul public românesc, măsurile afirmative din educația terțiară, destinate romilor, au fost adesea interpretate printr-o lentilă simplistă și de mult prea multe ori etichetantă. Pentru mulți, existența acestor locuri alterează echitatea admiterii universitare, fiind considerate „locuri speciale”, acces „fără merit” și o formă de „favorizare” (ba chiar discriminare a majoritarilor).

Citește mai mult