Mi-am luat o zi de pauză – voiam chiar două – de la scris despre vorbirile dlui Nicușor Dan, deoarece îmi crește tensiunea când fac asta. Îmi este însă imposibil să trec peste întâlnirea președintelui cu suporterii săi, care protestau în stradă împotriva susținerii în bloc a listei PSD pentru conducerile Parchetelor de către dl Dan.

În 1665, ciuma bubonică omora oameni cu miile în Londra. Cambridge Trinity College, unde Newton era student, a fost închis. Tânărul Isaac s-a refugiat la conacul Woolsthorpe, reședința familiei sale din Lincolnshire. A stat acolo 2 ani, timp în care a făcut monumentalele sale descoperiri în teoria gravitației, matematică, fizică și optică. Netulburat de moartea în chinuri groaznice a mai mult de 100.000 de londonezi, Newton n-a fost interesat să-și folosească creierul pentru a găsi un remediu, o metodă de a stăvili ciuma.

Îmi intră în urechi în fiecare zi, din televizor, un număr dărâmător de agramatisme, cuvinte folosite impropriu, pronunții cel puțin bizare în română și în limbi străine, accente aiurea (cómplice), anacoluturi, logicăreli sau pur și simplu tâmpenii.

Rectific pentru suporterii lui Trump: am afirmat că este o canalie mincinoasă. Este, dar peste asta vine, acum, demența pură. Aveți vreo altă explicație, stimați trumpiți, pentru ce i-a aruncat în față liderului saudit Mohamed bin Salman, în Florida, în prezența întregii elite saudite?

Trump îmi amintește iarăși de Idi Amin Dadá. Împăratul Ugandei își punea killerii să sugrume câte-o amantă de care se plictisise, găsită apoi spânzurată prin vreun parc sau vreo toaletă publică, având un bilet asupra ei pe care se putea citi invariabil: „Nu învinuiți pe nimeni, m-am sinucis de dorul lui Idi”.

Vă simțiți bine, da? Friptura de miel, stufatul, drobul v-au mers la casa sufletului. Deși, aici, înainte de desfătarea gurii pline, e vorba de păstrarea unui statut social și ontologic: și pentru un creștin sărac, a nu avea de Paști o masă bogată, cu bucate „tradiționale”, înseamnă nu numai sărăcie, dar și că încetează să mai fie om, devine un paria. Aceeași idee ca în cazul celor două „fete” care discută despre o a treia: „Auzi, dragă, aia a ajuns să bea apă de la ghivetă!...”.

Moțiunea trece, Bolojan rămâne! Rămâne în mintea și sufletul românilor care au așa ceva.

Scriu acest text în primul rând pentru credincioșii ortodocși din România. Pentru cei care cred sincer în cuvântul lui Dumnezeu. Eu sunt un om al științei – ceea ce nu înseamnă automat că sunt și ateu. Cred și eu, dar în altceva: în rațiune, în observație, în experiment, în logică, în dovezi, în demonstrație. Pe baza acestora am analizat la început zicerile lui Dumnezeilă Georgescu. Erau atât de aberante, încât devenea ridicol să raționezi asupra lor. Am renunțat.

Ce strigă PSD încă de pe vremea lui Ciolacu? Că diplomația română nu face destul pentru a fi pe felie cu Trump. Nu cu Statele Unite, nu cu Departamentul de Stat, nu cu Senatul sau Camera Reprezentanților, ci cu Donald Trump pe persoană fizică. Sau, măcar, cu cineva care are intrare la El. De fapt, dorința pesediștilor exprimă credința lor profundă în rezolvarea problemelor prin trafic de influență, nu prin relații instituționale, oficiale și profesioniste.

Subsemnatul, cu prilejul Crăciunului și Anului Nou, recitesc din Biblie și, alternativ, rezolv probleme de matematică și fizică.