Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

De la cine a învățat să sugă PSD

Foto CTP

Ce strigă PSD încă de pe vremea lui Ciolacu? Că diplomația română nu face destul pentru a fi pe felie cu Trump. Nu cu Statele Unite, nu cu Departamentul de Stat, nu cu Senatul sau Camera Reprezentanților, ci cu Donald Trump pe persoană fizică. Sau, măcar, cu cineva care are intrare la El. De fapt, dorința pesediștilor exprimă credința lor profundă în rezolvarea problemelor prin trafic de influență, nu prin relații instituționale, oficiale și profesioniste. 

De aici, soluția Sprânceană – parcă așa îl chema – , salvamarul lucios care salva România deoarece s-ar fi tras de bretele cu Trump. De aici aulelile lui Știucă-Grindeanu că ar fi trebuit musai să „aranjăm” să fie retrase trupe americane din toată Europa de Est, dar nu din România. Că Oana Gheorghiu și Bolojan sunt de vină pentru o mișcare politico-militară americană de mult anunțată și mult peste capul României și întregii Europe.

Acuzând-o pe doamna Gheorghiu pentru postarea indignată, când era persoană privată, împotriva comportamentului mizerabil al lui Trump și Vance față de Zelenski, PSD îi acuză pe toți cetățenii români, milioane, care au avut postări asemănătoare. Niciunul dintre aceștia nu ar mai avea dreptul să fie numit într-o funcție guvernamentală, indiferent de merite. Exact ca la comuniști: cutare a fluierat în Biserică, taică-su a avut simigerie sau cazan de țuică, prin urmare nu are voie să dea examen la facultate.

Acum, iacătă că un grup foarte puternic de senatori și reprezentanți republicani și democrați din Congresul SUA vor să înainteze o lege prin care să fie blocată retragerea de trupe americane din Europa ordonată de Pentagon. Chestiunea neimportantă, „nu-i mare scofală”, a plecării celor 600 de militari SUA din România, cum a fost expediată de Trump, este calificată drept „o greșeală majoră față de un aliat solid și de încredere ca România”, o greșeală „în favoarea lui Putin și împotriva intereselor strategice ale Americii”. Până și Asociația Veteranilor armatei americane se opune acestei manevre, avertizând că „subminează încrederea în articolul 5 NATO”. Carevasăzică, ce facem, unde ar trebui să avem o pilă, la Casa Albă, la Pentagon sau în Congres?

Dar merge cu pilă la Trump? Merge pe dracu – V. Orban, care s-a contorsionat cu tot burdihanul ca să fie plăcut Kingului, a obținut nincs, canci pe ungurește – trupe urmează să fie retrase și din Ungaria, iar interdicția Washingtonului privind importul de petrol și gaze din Rusia nu-l ocolește nicidecum pe „maifrendul” Orban. Ba Trump și-a mai și bătut joc de ungurosul Viktor, cu abureala Mă-ta Party de Pace de la Budapesta (de ce n-am luat noi țeapa asta de la Trump?, chirăia PSD).

De fapt, despre ce vorbim? Toată filosofia politică actuală a PSD față de Washington și puterile europene este perfect sintetizată de… cine credeți? De chiar Traian Băsescu. Și sună așa: „Decât s-o sug la mai mulți licurici mai mici, mai bine o sug la licuriciul mai mare”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Elevi în curtea școlii

Ce (mai) înseamnă săptămâna de „școala altfel” pentru elevii români? Dar „săptămâna verde”? Ce ar trebui să însemne ele în mod ideal, dar și în mod concret? Cum ați organiza dvs, stimați cititori, aceste două programe educative pentru elevi? Cum le văd realmente și decidenții politici de azi, din Educație, care le-au moștenit de la cei de ieri? Iată câteva întrebări, pe care se pare că nu ni le punem suficient de serios și responsabil.

Citește mai mult

Dorin Dobrincu

E nevoie de o igienă a democrației. Și ea nu poate fi gândită în afara cunoașterii istoriei. Pentru că, oricât de des ați auzi asta, ideea e totuși adevărată: cine nu învață lecțiile istoriei e condamnat să le repete. Într-un moment ca acesta, în care regimurile autoritare și discursurile radicale sunt în ascensiune peste tot în lume, predarea lucidă a istoriei recente devine esențială. Coordonarea manualului de „Istoria comunismului din România”, introdus ca disciplină obligatorie în 2025, este mai mult decât un proiect editorial — e o încercare de a-i învăța pe tineri libertatea, prin cunoașterea prețului pierderii ei. Istoricul Dorin Dobrincu explică în acest interviu acordat în exclusivitate platformei Republica de ce memoria nu e doar un exercițiu al trecutului, ci o condiție pentru a nu repeta greșelile care au pus în genunchi o societatea întreagă. Care s-a salvat singură, dar cu prețul sângelui.

Citește mai mult