Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

De la cine a învățat să sugă PSD

Foto CTP

Ce strigă PSD încă de pe vremea lui Ciolacu? Că diplomația română nu face destul pentru a fi pe felie cu Trump. Nu cu Statele Unite, nu cu Departamentul de Stat, nu cu Senatul sau Camera Reprezentanților, ci cu Donald Trump pe persoană fizică. Sau, măcar, cu cineva care are intrare la El. De fapt, dorința pesediștilor exprimă credința lor profundă în rezolvarea problemelor prin trafic de influență, nu prin relații instituționale, oficiale și profesioniste. 

De aici, soluția Sprânceană – parcă așa îl chema – , salvamarul lucios care salva România deoarece s-ar fi tras de bretele cu Trump. De aici aulelile lui Știucă-Grindeanu că ar fi trebuit musai să „aranjăm” să fie retrase trupe americane din toată Europa de Est, dar nu din România. Că Oana Gheorghiu și Bolojan sunt de vină pentru o mișcare politico-militară americană de mult anunțată și mult peste capul României și întregii Europe.

Acuzând-o pe doamna Gheorghiu pentru postarea indignată, când era persoană privată, împotriva comportamentului mizerabil al lui Trump și Vance față de Zelenski, PSD îi acuză pe toți cetățenii români, milioane, care au avut postări asemănătoare. Niciunul dintre aceștia nu ar mai avea dreptul să fie numit într-o funcție guvernamentală, indiferent de merite. Exact ca la comuniști: cutare a fluierat în Biserică, taică-su a avut simigerie sau cazan de țuică, prin urmare nu are voie să dea examen la facultate.

Acum, iacătă că un grup foarte puternic de senatori și reprezentanți republicani și democrați din Congresul SUA vor să înainteze o lege prin care să fie blocată retragerea de trupe americane din Europa ordonată de Pentagon. Chestiunea neimportantă, „nu-i mare scofală”, a plecării celor 600 de militari SUA din România, cum a fost expediată de Trump, este calificată drept „o greșeală majoră față de un aliat solid și de încredere ca România”, o greșeală „în favoarea lui Putin și împotriva intereselor strategice ale Americii”. Până și Asociația Veteranilor armatei americane se opune acestei manevre, avertizând că „subminează încrederea în articolul 5 NATO”. Carevasăzică, ce facem, unde ar trebui să avem o pilă, la Casa Albă, la Pentagon sau în Congres?

Dar merge cu pilă la Trump? Merge pe dracu – V. Orban, care s-a contorsionat cu tot burdihanul ca să fie plăcut Kingului, a obținut nincs, canci pe ungurește – trupe urmează să fie retrase și din Ungaria, iar interdicția Washingtonului privind importul de petrol și gaze din Rusia nu-l ocolește nicidecum pe „maifrendul” Orban. Ba Trump și-a mai și bătut joc de ungurosul Viktor, cu abureala Mă-ta Party de Pace de la Budapesta (de ce n-am luat noi țeapa asta de la Trump?, chirăia PSD).

De fapt, despre ce vorbim? Toată filosofia politică actuală a PSD față de Washington și puterile europene este perfect sintetizată de… cine credeți? De chiar Traian Băsescu. Și sună așa: „Decât s-o sug la mai mulți licurici mai mici, mai bine o sug la licuriciul mai mare”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Dincolo de priză_episodul II

Ar trebui să tratăm bugetul statului nu ca pe o noțiune abstractă, ci ca pe un buzunar mai mare al tuturor. Ceea ce aparent ne ajută portofelele- pentru că pare gratuit sau la un preț mai mic prin intervenția statului- are în spate costuri ascunse și efecte întârziate. În cele din urmă, să nu uităm: factura cea mare trebuie plătită. Acestea sunt câteva concluzii personale după o discuție foarte interesantă.

Citește mai mult