Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Firmele care angajează zilieri trebuie să îi plătească cu cel puțin 22 de lei/oră. Utilizarea lucrătorilor temporari: aspecte legale, fiscale și de securitate în muncă

zilieri - constructii

Foto: Anna Maloverjan / Panthermedia / Profimedia

Gestionarea eficientă a forței de muncă, în special în activitățile sezoniere sau în cele cu intensitate diferită de la o perioadă la alta, reprezintă o provocare pentru departamentele de resurse umane, responsabile cu identificarea soluțiilor flexibile care să răspundă atât nevoilor de angajare ale candidaților, cât și cerințelor interne ale organizației. În acest context, colaborarea cu zilieri, respectiv muncitori care prestează activități cu caracter ocazional, reprezintă o soluție de adaptare la variația volumului de muncă și o alternativă practică la angajările permanente. Însă organizațiile interesate de această formă de angajare trebuie să țină cont de toate aspectele legale, cele mai importante fiind durata maximă a colaborării, remunerația minimă și evidența și raportarea datelor, dar și de implicațiile fiscale și de securitate în muncă.

Printre cele mai cunoscute domenii de activitate în care se folosește munca zilierilor se numără industria ospitalieră – restaurante, baruri, hoteluri și alte unități de cazare sau activități de alimentație (catering) pentru evenimente -, agricultura, silvicultura, însă lista prevăzută de lege cuprinde și alte domenii precum activitățile de organizare a expozițiilor, târgurilor și congreselor, publicitatea, activitățile de interpretare artistică etc.

Activitatea zilierilor este reglementată strict de Legea 52/2011, care oferă angajatorilor un cadru legal clar pentru colaborări temporare. Conform actului normativ, zilierii sunt persoane fizice, cetățeni români sau străini, care prestează activități ocazionale și care nu necesită calificare pentru un beneficiar, în schimbul unei remunerații.

Principalele avantaje ale utilizării zilierilor

Un prim avantaj constă în adaptarea la nevoile operaționale ale organizației. Utilizarea zilierilor permite acoperirea rapidă a necesarului de forță de muncă în perioadele de intensitate crescută, fără asumarea unor angajamente pe termen lung.

Un alt avantaj este legat de administrarea simplificată - deși angajarea zilierilor presupune respectarea unor proceduri clare, aceste colaborări nu necesită încheierea unui contract individual de muncă scris, ci doar înregistrarea electronică a activităților lor.

Aspecte legislative esențiale

Este foarte important ca specialiștii din resurse umane să cunoască prevederile legale specifice acestui tip de muncă temporară pentru a asigura conformitatea cu reglementările în vigoare. Printre cele mai importante cerințe sunt durata maximă a colaborării, remunerația minimă și evidența și raportarea datelor.

Legat de durata colaborării, angajatorii trebuie să țină cont de faptul că un zilier nu poate lucra pentru același beneficiar mai mult de 90 de zile cumulate într-un an calendaristic. Excepțiile sunt permise doar în anumite domenii reglementate de lege (de exemplu, agricultură sau silvicultură), unde durata poate fi extinsă la 180 de zile.

Referitor la remunerația minimă, tariful orar trebuie să fie cel puțin egal cu echivalentul pe oră al salariului minim brut pe țară garantat în plată (22,024 lei/oră). Plata se efectuează la sfârșitul fiecărei zile de lucru, dar poate fi stabilită la finalul săptămânii, lunii sau al perioadei de desfășurare a activității, cu acordul părților.

În ceea ce privește evidența și raportarea datelor, beneficiarul este obligat să înregistreze zilierii în Registrul electronic de evidență a zilierilor, utilizând aplicațiile web sau mobile, și să transmită informațiile către Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) înainte de începerea activității zilierilor.

Implicații fiscale și de securitate în muncă

Remunerația obținută de zilieri este supusă impozitului pe venit și contribuției de asigurări sociale (CAS), dar este exceptată de la contribuția de sănătate (CASS) și de la contribuția asiguratorie pentru muncă. Totuși, este important de reținut că, în conformitate cu Legea 52/2011, zilierii nu sunt asigurați în sistemul public de sănătate sau în cel de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale. Astfel, persoanele care realizează venituri asimilate salariilor (cazul zilierilor), pentru care nu se datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate, pot opta pentru plata CASS prin depunerea Declarației unice, dar nu sunt obligați, indiferent de valoarea indemnizației primite, chiar dacă aceasta depășește echivalentul a șase salarii minime pe economie într-un an.

Pe de altă parte, în cazul implicării unui zilier într-un accident de muncă, beneficiarul este responsabil de acoperirea cheltuielilor medicale aferente.

Pentru a minimiza riscurile asociate, companiile trebuie să asigure condiții de muncă sigure și conforme, având în vedere și campaniile recente de verificare derulate de ITM în ceea ce privește utilizarea zilierilor și a salariaților temporari.

Recomandări pentru implementarea colaborării cu zilierii

În concluzie, pentru utilizarea cu succes a acestei soluții cu scopul de a asigura forța de muncă cu caracter temporar necesară într-o anumită perioadă, organizația interesată trebuie să analizeze în detaliu toate aspectele pe care le implică, dar și prevederile legale aplicabile. În plus, când decide să apeleze la zilieri, este necesar ca angajatorul să actualizeze toate procesele interne implicate, de la administrarea resurselor umane, calcul salarial și raportare către autorități, până la integrare și comunicare internă, pentru a se asigura că strategia este eficientă și conformă cu reglementările în vigoare.

 A contribuit Eugen Marcu, Consultant Senior, Soluții de Servicii Externalizate, Deloitte România

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult