Ciocnirea civilizațiilor: vietnamezii care „anvelopează” blocuri în Berceni. „Salariul pe care îl primesc în România valorează mai mult decât pentru un român, e normal că-și dau interesul…”

Quang are aproape 35 de ani și este din Vietnam. A venit în România acum 9 luni. Acasă are doi copii. Muncește în construcții, iar acum firma unde e angajat se ocupă de izolarea termică a unui bloc undeva prin Berceni.

Locatarii s-au trezit cu schelele pe ziduri chiar înainte să dea gerul, la finalul anului trecut. „Nu o fi avut primăria bani până atunci”, zâmbește pe sub mustață unul dintre pensionarii din bloc.

În fiecare dimineață, vietnamezul nostru vine la lucru însoțit de alți câțiva conaționali. Sosesc echipați, cu veste galbene și căști de protecție. Quang își salută șeful cu unul dintre puținele cuvinte în engleză pe care le știe: „Hello!”. În echipă au un coleg care cunoaște engleza și îi ajută să comunice. Asta a fost una dintre condițiile angajatorului pentru firma de recrutare, la un grup de 10-15 vietnamezi, să existe unul care știe engleză. 

- Sunt angajați pe salarii bunicele, din ce am înțeles, spune angajata de la micul magazin cu legume și fructe, situat la parterul blocului „anvelopat” de vietnamezi. În glas i se citește o ușoară invidie...

- Patronul le-a oferit și cazare, la un cămin, intervine colega ei, de la raftul cu mere.

- Cică le-ar da și o masă caldă pe zi. Dar nu știu dacă e chiar așa. Doi dintre ei tot vin aici, la prânz, și-și mai cumpără câte ceva... Nu știu nici engleză, se uită pe casa de marcat, să vadă prețul, continuă prima.

În total peste 20.000 de angajaţi extra-comunitari lucrau în România la sfârșitul anului trecut, potrivit datelor de la Ministerul Muncii. Cei mai mulţi din Vietnam, Sri Lanka, Nepal, Turcia. În mare parte este vorba de muncitori necalificaţi, care lucrează în construcții, turism, industrie și agricultură.

Profesor universitar de economie: „Descurajarea importului și a acumulării de capital a dus la încurajarea imigrației”

Pentru că nu găsesc forță de muncă locală, în ultima perioadă angajatorii români au apelat tot mai des la lucrători din Asia.

Profesorul universitar de economie Bogdan Glăvan consideră că, din punct de vedere economic, interesul firmelor de a aduce lucrători din alte țări este de înțeles.

„Practic atrag o resursă, forță de muncă, pentru a-și putea continua afacerile aici. Forța de muncă pe care o foloseau anterior a dispărut. La modul mai abstract, forța de muncă poate fi substituită cu capital. Cum România nu a atras suficient capital pentru ca firmele să-și permită modernizarea proceselor de producție și să trăiască mai departe cu mai puțini salariați, atunci soluția rămâne importul de muncitori. Am putea spune că descurajarea importului și a acumulării de capital a dus la încurajarea imigrației. Între noi fie vorba, acesta e un paradox ironic pentru naționaliștii conservatori, care au repudiat capitalul străin, dar acum se trezesc cu muncitorii străini pe cap”, explică Bogdan Glăvan.  

La fiecare început de an, Guvernul stabilește, prin hotărâre, un număr maxim de noi lucrători străini din afara Uniunii Europene care pot fi aduşi la muncă în România.

Anul acesta, firmele pot angaja până la 20.000 de persoane, potrivit unei hotărâri de guvern ce stabilește contingentul permis. Iar cifra poate fi mai mare, în cazul în care firmele solicită aducerea mai multor muncitori.

Anul trecut în decembrie a fost propus un prag de circa 14.000 de muncitori, față de 7.000, la început de 2018, iar în 2017 - 8.500 de lucrători.

„Anul trecut în România a fost o explozie a cererii de muncitori din state non UE”

Camelia Pătru, CEO United Recruitment, o companie consultanță specializată pe aducerea de forță de muncă din Asia, spune că cererea pentru muncitori, în special necalificați, a explodat anul trecut.

„Anul trecut în România a fost o explozie a cererii de muncitori din state non UE, pe fondul accentuării crizei de muncitori pe piața locală”, spune Pătru.

În prezent compania are solicitări de forță de muncă din partea mai multor firme care activează în producție, construcții, turism, spa & wellness, îngrijire la domiciliu.

„Avem între clienți de la firme care vor doar câțiva angajați, până la firme care ne cer sute de muncitori. Cererea e preponderent pentru forță de muncă necalificată”, adaugă Camelia Pătru.

Cei mai mulți angajați aduși pe piața forței de muncă provin din Sri Lanka, Nepal, Vietnam, Filipine, Ghana, Bangladesh. 

„Lucrăm cu agenții partenere în țările respective. Noi le prezentăm o fișă a postului, cu ce are nevoie firma de aici, agențiile caută, ne trimit CV-urile, iar angajatorii aleg. Apoi se organizează un interviu online cu persoanele respective. Se dau și probe de lucru. Unii angajatori merg personal și își selectează viitorii angajați din țara de origine. Pentru alții noi organizăm testări video”, spune Pătru.

„Pentru muncitorii aduși din aceste țări salariul pe care îl primesc în România valorează mult mai mult decât pentru un român, și atunci normal că își dau interesul, sunt interesați să facă și ore suplimentare, ca să primească bani în plus”, adaugă reprezentanta firmei de recrutare de personal.

„Din ce am înțeles, pentru muncitorii din Vietnam aici salariile sunt de 4-5 ori mai mari decât la ei acasă”, a precizat Pătru.

Până anul acesta angajatorii români erau obligați să plătească muncitorii extracomunitari cu o sumă care nu putea fi mai mică decât câştigul salarial mediu brut pe economie. Din acest an nu mai există această obligativitate. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp