Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Hai să nu ne batem în aberații cu Karneha

Cristian Tudor Popescu

În comentariul precedent, privind comportamentul de Sturmbannführer al premierului Karl Nehammer față de România, puneam cititorilor întrebarea: „Să ne amintim că Hitler a fost austriac?”. Opiniile au fost de tot felul. Am și eu un răspuns la întrebare: acesta este NU.

Spre deosebire de NEIN-ul lui Nehammer și Karner, subsemnatul și argumentez.

Faptul că Adolf Hitler a fost austriac are tot atâta relevanță în cazul neadmiterii României în Schengen cât afirmațiile cuplului Karneha, repetate cu vocile „We are the robots” ale formației Kraftwerk, că migranții ilegal din Austria vin prin România, zburând peste Ungaria, și că au ei o listă cu firmele austriece din aceeași Românie care sunt hărțuite de autorități.

„Hitler a fost austriac” induce ideea că austriecii sunt o nație de naziști. Ceea ce nu trebuie să demonstrez că este o aberație.

Mai mult, nici nu sunt fani ai prezentei acțiuni Karneha. În afară de cei doi, nu am observat propagarea unui discurs asemănător al altor membri ai guvernului Austriei, nici măcar ai partidului ÖVP din coaliție. N-am văzut în presa austriacă vreun articol de susținere pentru acțiunea Karneha, au apărut în schimb articole critice, ca acelea din Kurier, cu titlul „Austria caută un țap ispășitor” sau din influentul Die Presse: „Înscenarea Schengenproblem”.

Președintele Austriei, Alexander van der Bellen, își exprimă regretul profund „față de decizia guvernului de a bloca aderarea României și Bulgariei”. Vicecancelarul Werner Kogler se declară împotriva veto-ului Austriei. Băncile Erste și Raiffeisen îl consideră un gest „surprinzător și regretabil”. 

Ar fi rău ca românii să avanseze pe calea aberațiilor agresive, deschisă de Karneha. Cu „răzbunări” deja trâmbițate, de genul: retragem conturile de la băncile austriece, rupem contracte, nu mai mergem la ski în Austria, nu mai alimentăm de la OMV, nu mai cumpărăm Pfanner sau Red Bull etc. Astfel de acțiuni ar fi îndreptate împotriva unor cetățeni și organizații private din Austria, care nu s-au solidarizat cu acțiunea Karneha și nici nu au vreun interes s-o facă. Dimpotrivă, interesele lor fiind comerciale, nu pot decât să dorească intrarea noastră în Schengen, pentru că asta ar contribui la creșterea afacerilor cu România.

Și atunci, ce-i de făcut mai departe?, veți întreba. Răspuns: ce am făcut și până acum. Dincolo de înfrângerea de moment, România a câștigat în imagine, în ochii Europei, în toată povestea asta. Am îndeplinit ce ne-a cerut UE pentru securizarea frontierelor („ba chiar mai mult”, după cum declară Comisia Europeană), am convins Olanda, invitând-o să verifice pe teren, să ne accepte, ne-am susținut corect și ferm, până la capăt, candidatura. Nu am încercat să punem bețe în roate, în replică, accederii favoritei Austriei, Croația.

Nu dispărem de pe hartă pentru că n-am intrat nici acum în Schengen. Dimpotrivă, ne putem continua cu fruntea sus drumul către unirea noastră deplină cu Uniunea Europeană.

Dacă v-am părut prea optimist, atunci citiți următoarea altă întrebare urâtă: dar cât de unită va mai fi Uniunea Europeană?

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult