Sorin Cucerai

Iar ca să-i înfurie definitiv pe greci și ca nimeni să nu uite cine sunt și de unde vin, i-au spus statului ăstuia Romania - țara romanilor.

Pentru că, spunea el, piața liberă se bazează cu necesitate pe o permanentă extindere a diviziunii sociale a muncii. Astfel, inevitabil, fiecare va presta o activitate din ce în ce mai specializată - și fiecare va presta activitatea în care s-a hiperspecializat o perioadă din ce în ce mai lungă de timp.

Evident, nu suntem în top 5-10% administrații publice. Deci avem ce să criticăm și să îmbunătățim. Dar nu suntem nici vreo catastrofă, vreun Everest al corupției și incompetenței.

Păi, alfabetul. Alfabetul latin este forma de scriere cu cea mai largă răspândire geografică, el e folosit pe toate continentele locuite de oameni (inclusiv în Asia, chiar dacă acolo e cel mai puțin folosit). Continentele Lumii Noi folosesc exclusiv alfabetul latin.

În turul 2 ăla anulat au ajuns Georgescu și Lasconi. În al doilea tur 2 au ajuns Simion și Dan. Patru personaje diferite, dar cu un atribut comun: niciunul nu a fost/este perceput ca politician mainstream - sau ca aparținând „sistemului”, cum se zice la noi.

Europa arată lumii că un model care să îți garanteze și democrație (cu drepturi politice și civile extinse), și prosperitate, și o plasă socială de siguranță (cu drepturi sociale extinse) e perfect posibil și funcțional.

E foarte bine că a picat Orban. Maghiarii meritau să scape de el, iar lumea liberal-democrată merita să-l vadă scos la pensie pe magistrul tuturor dușmanilor democrației.

Deci nu, Istanbul nu e Constantinopol - în același fel în care Țările de Jos (Netherlands) nu sunt Olanda. Din perspectiva asta, e bine că și-a schimbat numele și că de prin anii 1930 a insistat să fie cunoscut drept Istanbul.

Ne simțim acasă în orice spațiu latin/romanic - nu întâmplător cele mai mari comunități de români sunt în Italia și Spania, acolo unde e cel mai ușor pentru noi de învățat limba și de înțeles societatea.

Datele pe care urmează să le prezint sunt exprimate în dolari internaționali, la valoarea prețurilor din 2011 – tocmai pentru a anula „bruiajul” generat de inflație și pentru a putea face comparații cu sens atât în durată lungă, cât și între țări/regiuni. Deci nu vorbim de un PIB nominal pe cap de locuitor, ci de o estimare care ține cont de inflație și de costurile diferite ale vieții în regiuni/țări diferite și în perioade diferite.