Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Începe Concursul Enescu. În căutarea excelenței

festivalul enescu 2026

819 tineri muzicieni din 55 de țări vor fi de duminică, 23 august, în căutarea excelenţei. Tema ediţiei 2026 a Concursului Internaţional George Enescu se aliniază perfect crezului enescian despre împlinirea datoriei, ca sens suprem al unei lumi mai bune. Într-o ţară guvernată din ce în ce mai mult de haos, existenţa Festivalului şi Concursului care poartă numele geniului absolut al muzicii românești recunoscut la scară universală, rămâne o insulă de stabilitate. Și o licărire de speranţă într-un viitor mai bun pentru generaţiile viitoare. Prin ei şi pentru ei, pentru tinerii care vor păși pe scenele competiţionale, Concursul Enescu este despre viitor.

Enescu și Menuhin

„Fii entuziast și lucid. Cântă multă muzică de cameră și învață legile compoziției. Păstrează în minte spontaneitatea care trebuie să rămână intactă”, îi scria George Enescu elevului său Yehudi Menuhin, un corolar de îndrumări rămas valabil până în zilele noastre pentru orice tânăr muzician. Și pentru fiecare dintre cei 756 de candidați din 55 de țări, cel mai mare număr de participanți din istoria Concursului Internațional George Enescu la cele patru secțiuni competiționale: pian, vioară, violoncel și compoziție, la care se adaugă cei 63 de tineri înscriși în programul internațional de Masterclassuri, care completează dimensiunea educațională a Concursului Enescu, oferind participanților oportunitatea de a studia alături de artiști și profesori de renume internațional. Iar publicului, pe cea de a urmări masterclass-uri, repetiții, sesiuni de compoziție și primele etape ale competiției gratuit.

„Cele 819 înscrieri primite la ediția aniversară a XX-a consolidează poziția Concursului Internațional George Enescu ca reper internațional pentru noua generație de muzicieni. Faptul că tineri artiști din 55 de țări aleg România pentru un moment atât de important al parcursului lor profesional ne onorează și ne responsabilizează. Ne bucură, în același timp, interesul pentru programul internațional de Masterclassuri, care contribuie la dezvoltarea unei comunități artistice în jurul valorilor promovate de George Enescu.” Cristina Uruc, manager Artexim, organizatorul Concursului Internațional George Enescu.

Cristina Uruc

În urma etapei de preselecție, din numărul total de participanți, doar 150 de tinerii instrumentiști înscriși în concurs vor fi prezenți la București. Ei vor putea fi urmăriți în cadrul probelor cu public, repertoriu reprezentativ din creația camerală a lui George Enescu, dar și în semifinalele și finalele celor trei secțiuni instrumentale. Din cei 50 de concurenți admiși în prima etapă a fiecărei secțiuni instrumentale, doisprezece vor avansa în etapa a doua, șase vor ajunge în semifinală cu un concert în format play & conduct, una dintre noutățile majore ale ediției 2026, și numai trei se vor califica în finală. Concertele finaliștilor la violoncel, vioară și pian din 7, 13 și 19 septembrie de la Ateneul Român, vor susținute în compania Orchestrei Naționale Radio şi a Filarmonicii „George Enescu”.

Dar muzica se aude la Concursul Enescu de Duminică, 23 august, odată cu Concertul de deschidere ce are programate două lucrări contemporane, The Stone and the Ivy de Diego Santamaria (Premiul pentru Originalitate al Concursului Internațional George Enescu 2024), Brahmsodia – Triplu concert pentru vioară, violoncel, pian și orchestră op. 169 de Dan Dediu, Soliști: Mayumi Kanagawa – vioară, Yo Kitamura – violoncel, Roman Lopatinsky – pian, (laureaţi ai ediției 2024) și, în partea a doua Simfonia nr. 1 în mi bemol major op. 13 de George Enescu. Concertul include și Gala de premiere a secțiunii Compoziție a Concursului Enescu 2026 iar simfonicul uvertură dirijat de Cristian Măcelaru în compania Orchestrei Naţionale Radio va fi transmis în direct de TVR 1 și TVR Cultural, alături de alte concerte și recitaluri. Televiziunea Română este broadcaster oficial al evenimentului la care Radio România este co-producător prin Radio România Muzical.

Alex Damian

Pe lângă concertele din competiție, Concursul Enescu de anul acesta aduce publicului meloman și șase recitaluri extraordinare susținute de membri ai juriului și artiști de renume ai scenelor internaționale. Între 4 și 18 septembrie vom putea urmări pe scena Ateneului Român o serie de șase camerale extraordinare, una dintre tradițiile definitorii ale Concursului Enescu ce oferă publicului ocazia de a asculta artiști de nivel internaţional:

- Vineri, 4 septembrie, violoncelistul Claudio Bohórquez, membru al juriului Secțiunii Violoncel, și pianistul Péter Nagy, într-un program integral Robert Schumann.

- Duminică, 6 septembrie, violonista Mihaela Martin, președinta juriului Secțiunii Vioară, revine pe scena Ateneului împreună cu violoncelistul Frans Helmerson, violistul Miguel da Silva și pianistul Enrico Pace într-un program Beethoven, Grieg, Brahms.

- joi, 10 septembrie, spectaculosul violonist Nemanja Radulović, câștigător al Concursului Internațional George Enescu în 2001 și membru al juriului ediției actuale, revine la București împreună cu pianista Laure Favre-Kahn pentru un cameral Bartók, Franck, Prokofiev și Ravel.

  - sâmbătă, 12 septembrie, violonista Alissa Margulis, membră a juriului Concursului Enescu, pianistul Alexei Volodin și violoncelistul Ștefan Cazacu, laureat al ediției 2020–2021, cântă Beethoven și Ceaikovski.

- vineri, 18 septembrie, pianistul Nelson Goerner, membru al juriului Concursului Enescu 2026, va încheia seria recitalurilor cu un program Bach, Schubert, Schumann.

Nemanja Radulović © Cătălina Filip

Festivalul Enescu e despre viitor. Iar căutarea excelenței e călătoria tinerilor prezenți în competiția internațională la care vom asista între 23 august – 19 septembrie. Să nu uităm că fiecare dintre acești tineri artiști care urcă pe scenă şi în fața unui juriu prestigios poartă în sine o întreagă călătorie care însumează ore de studiu și minute de îndoială, pregătirea unui repertoriu și gestionarea emoțiilor, în căutarea excelenţei care devine împlinire.

„Enescu și-a dedicat întreaga viață excelenței: ca compozitor, violonist, pedagog și mentor. Moștenirea sa a stabilit un standard pentru noi toți. În căutarea excelenței descoperim cât de profund poate arta noastră să influențeze lumea din jur. A oferi ce avem mai bun din noi este ceea ce face lumea un loc mai bun. Urmând pașii lui Enescu, putem forma nu doar artiști mai buni, ci și oameni mai buni. Prin muzică, limbaj universal care ne unește, ne putem împlini potențialul ca umanitate”, spune Cristian Măcelaru, Director Artistic al Festivalului și Concursului Internațional George Enescu

Vă doresc audiție plăcută! Ne întâlnim în Republica, pe toată durata desfăşurării Concursului Enescu, pentru cronici, interviuri şi comentarii la cald! Să aveți parte de muzici frumoase!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • «geniului absolut al muzicii românești». Cum formează această zicere nu doar artiști mai buni, ci și oameni mai buni? Când vom înceta să perpetuăm formulele de glorificare moștenite din epoca în care cultura trebuia să producă nu doar artiști, ci și figuri intangibile?
    • Like 0


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon parinti si copii

E vorba de persoane care niciodată nu povestesc despre realizările proprii, ba chiar le minimizează dacă sunt aduse în discuţie de altcineva, care nu îşi spun niciodată părerea, deşi au idei foarte bune, care sunt de obicei submisivi, chiar dacă li se cer lucruri nerezonabile, şi care rar îşi urmează propriile vise, rămȃnȃnd de multe ori la voia conjuncturilor curente. foto: Profimedia

Citește mai mult

Curtea Constitutionala - CCR 2026

Cred că România nu prea mai are multe opțiuni bugetare. Că ne place sau nu, chiar dacă se simte costul vieții tot mai mare. România e crescut pe datorie, când dobânda era modică. Acum însă plătim pentru distracția din perioada 2020-2024. Și dacă nu vom reuși să ajungem într-un punct comun, politic și social acceptat, situația va deveni mult mai grea. Cu mai multe tăieri de bugete. Fie ca în criza din 2008, fie prin inflație și dobânzi. foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Citește mai mult

Elon Musk 55 ani

După pierderea „bătăliei de la Cernavodă”, încheiată cu odată închiderea celui de-al doilea reactor al singurei noastre centrale nucleare, urmărim cu sufletul la gură veștile despre noi surse de energie care să ne salveze economia și stilul de viață. Facem aceste eforturi pentru că, surpriză!, când seceta lovește Europa și România nu doar hidrocentralele au de suferit, ci și reactoarele care se bazează pe apele râurilor și fluviilor pentru a se răci. foto: Profimedia

Citește mai mult