Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Nr. 1, Andy Murray, învins pe Rod Laver Arena de Rod Laver!

Un meci harrypotteresc în turul 4 al Australian Open!... Tenisul de la antipozi stă de o jumătate de veac încoace sub semnul lui Rod Laver, unul dintre cei câțiva uriași care concurează la titlul de cel mai bun jucător al tuturor timpurilor. Astăzi, tânărul Rod Laver al anilor `60 s-a reîncarnat în germanul de 29 de ani, Mischa Zverev, a nu se confunda cu fratele său mai mic, Alexander.

Andy Murray, nr. 1 mondial și cel mai bun jucător defensiv din lume, a fost înghesuit, străpuns, dat peste cap de nenumăratele atacuri veninoase ale stângaciului Zverev. Șarjele la fileu, pe rever tăiat cu efect lateral, au fost copii perfecte ale capodoperelor de atac, încheiate altădată cu volé imparabil de Rod Laver. Aceeași forță și finețe în încheietura pumnului ca ale lui Mr. „Muscle” Laver i-au permis lui Mischa să facă niște voléuri stop fermecate din forehandul și backhandul ghiulea ale lui Murray! (După meci, Zverev a declarat uimit că nici el nu știe cum i-au ieșit...).

Din spatele unui serviciu constant foarte bun, Zverev a venit și direct la fileu, presându-l continuu pe Murray. La primire, germanul a intrat mereu în teren, forțând retururi blocate decisive, altă sursă majoră de stres pentru Andy. Dar cheia magică a meciului au fost ruperile de ritm: Mischa a alternat loviturile razante cu cele înalte, slaisul cu topspinul, platul cu liftul, nu dădea două mingi la fel una după alta. „Tancul” Murray n-a putut să-și intre cu niciun chip în cadență. În fața unui joc variat și inventiv, puternicul scoțian pur și simplu n-a știut ce să facă.

N-aș fi crezut să văd vreodată tenisul anilor `60 -`70 învingând tenisul anului 2017!

P.S.

Cu Sorana noastră ceva s-a întâmplat peste noapte: în meciul cu Muguruza n-a avut nicio șansă, a arătat de la început ofilită, a fost lentă, rigidă, a servit prost. Un meci pe care nu că l-a pierdut, nu l-a jucat... De ce, nu știu.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Platon a fost filosof, dramaturg, poet, analist politic, moralist – nu om de știință. Nu catadicsește să demonstreze niciuna dintre afirmațiile sale. Darmite să facă vreun experiment... Ca, de altfel, și Aristotel. Cei doi titani se bazează mai mereu pe ex cathedra, argumentul autorității. Ce spun e adevărat pentru că o spune Platon sau Aristotel. Majoritatea filosofilor greci nu își probau în niciun fel apoftegmele. De ce?

Citește mai mult

Dosarele Epstein / sursa foto: Profimedia

Carevasăzică qanonii au avut dreptate. Doar că nu era o pizzerie, ci o insulă. Și nu erau (doar) democrații, ci toată lumea, de la extrema stângă (Chomsky) la extrema dreaptă (Bannon, Thiel), de la președinți și consilieri prezidențiali la actori și regizori, de la multimiliardari la cercetători și profesori, de la membri ai familiilor regale la burghezi banali.

Citește mai mult

Invatamant superior / sursa foto: Profimedia

Eu m-am mirat că în universitățile occidentale este posibil să existe profesori universitari proveniți direct dintre practicieni, unii nici măcar n-au studiat respectiva disciplină pe care o predau, în facultățile absolvite de ei. Contează doar priceperea practică. Cum se spunea la noi pe vremuri: teoria ca teoria, dar practica ne omoară. În mod evident, în societatea occidentală, inclusiv la nivel universitar, se pune accent mult mai mult pe activitatea practică.

Citește mai mult