Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Omer Tetik, CEO al Băncii Transilvania: „România trebuie să se concentreze pe reducerea risipei, nu pe creşterea impozitării”

Omer Tetik

Coaliția de guvernare ia în calcul introducerea unei taxe suplimentare pe profitul considerat „excesiv” al băncilor. Deși nu există o variantă oficială prezentată băncilor, surse politice citate de Zf.ro indică o posibilă aplicare temporară a unei astfel de taxe.

Într-un interviu acordat lui Cristian Hostiuc, Omer Tetik, CEO al Băncii Transilvania, cea mai mare instituție financiară din România, avertizează că orice majorare a poverii fiscale asupra băncilor ar putea reduce capacitatea de creditare a economiei reale. O parte semnificativă din profitul bancar este folosită pentru creșterea capitalului, ceea ce permite extinderea creditării către firme și populație. Diminuarea acestui proces ar putea afecta negativ investițiile, consumul și ocuparea forței de muncă.

„România trebuie să se concentreze pe reducerea risipei, nu pe creşterea impozitării, pentru că estimarea noastră este că orice creştere a impozitării se va vedea în scăderea creşterii economice şi înseamnă recesiune – o creştere a poverii fiscale cu 1 punct procentual va genera scădere a PIB de 0,5 puncte procentuale. În sectorul bancar, impactul este semnificativ mai mare, chiar dublu, după calculele noastre, prin mecanismul reducerii creditării. Practic, un leu impozitat suplimentar asupra băncilor poate genera o scădere economică tot de un leu. Deci, impozitarea băncilor ar avea un impact dublu şi devastator asupra economiei”, a declarat Omer Tetik, CEO al Băncii Transilvania, pentru ZF.ro.

De asemenea, Omer Tetik a subliniat că diferențierea cotelor de impozitare între sectoare ar putea descuraja investițiile în sectorul bancar românesc și ar afecta competitivitatea pieței locale. Totodată, el a atras atenția asupra potențialului impact asupra pieței de capital:

„La fel de important, impozitarea suplimentară a băncilor ar impacta semnificativ piaţa de capital – să nu uităm că unul dintre acţionarii semnificativi ai sistemului bancar – şi, cu siguranţă, valabil în cazul Băncii Transilvania – este sistemul de pensii. Orice creştere a impozitării va afecta 8 milioane de oameni care sunt acţionari indirecţi ai BT şi altor bănci listate. Avem încredere că deciziile au şi vor avea la bază analize responsabile cu privire la impact.”

Tot în discuție este și o propunere de creștere de zece ori a impozitului pe câștigurile de capital, de la 1% la 10% pentru deținerile mai mari de un an. Această modificare ar putea reduce atractivitatea pieței de capital din România, inclusiv pentru fondurile de pensii care dețin participații semnificative în sectorul bancar.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Iată că președintele N. Dan se află, în fine, în fața unei alegeri turnesol, pe care nu o mai poate evita, amâna, tărăgăna: guvern minoritar PSD cu Grindeanu premier, cârdășit cu AUR în Parlament, sau guvern minoritar PNL, USR, UDMR, premier Siegfried Mureșan, pe care AUR nu îl va vota și nici susține în veci.

Citește mai mult

Petrom - statie

Recent, Petrom a majorat prețurile carburanților cu 5 bani pe litru atât la benzină, cât și la motorină. La prima vedere, decizia pare greu de înțeles. În perioada respectivă, cotația petrolului Brent nu oferea un argument evident pentru o scumpire, iar cursul de schimb nu exercita presiuni semnificative asupra costurilor de import. În lipsa unor explicații convingătoare, mulți consumatori s-au întrebat firesc: de ce cresc prețurile când principalii indicatori ai pieței nu justifică o astfel de mișcare?

Citește mai mult