La finalul săptămânii trecute, Casa Națională de Asigurări de Sănătate a publicat în cadrul procesului de transparență legislativă un proiect de ordin care modifică normele tehnice pentru programele naționale de sănătate. Documentul introduce o formulă de calcul care ar trebui să se aplice la nivel de județ, pentru a stabili dacă spitalele publice au o „capacitate depășită”, numai în acest caz urmând a fi contractați furnizori privați pentru îngrijirea pacienților.
Dacă spitalele de stat pot acoperi teoretic numărul de bolnavi, clinicile private nu mai încheie contracte cu CNAS pentru tratamente decontate în domenii precum oncologia, cardiologia, ortopedia sau dializa. Măsura a declanșat reacții imediate: asociațiile de pacienți și PALMED (Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private) solicită retragerea proiectului, avertizând că blocarea accesului la infrastructura privată reduce șansele de supraviețuire ale bolnavilor.
O formulă de calcul criticată plus informații relevante pe care România nu le-a măsurat niciodată
Mecanismul de calcul propus de CNAS ignoră două realități structurale ale sistemului medical din România, explică prof. dr. Victor Costache pentru Republica.ro. În primul rând, statul român nu a definit și nu a măsurat niciodată în mod oficial și centralizat timpii de așteptare. În al doilea rând, nu există o evidență strictă, transparentă și publică a listelor de așteptare pentru spitale sau ambulatorii. Formula CNAS analizează doar volume declarate și raportări administrative, dar nu contorizează durata reală care trece de la diagnostic la tratament sau pauzele dintre ședințele tratamentului. Un spital public poate raporta o capacitate suficientă pe hârtie, deși în realitate pacienții așteaptă luni de zile pentru o intervenție critică sau suferă amânări la tratamente esențiale, care pot face diferența dintre viață și moarte.
În prezent, sectorul privat susține o parte majoritară a tratamentelor decontate în România: 88% din programul național de oncologie (tratament medicamentos) și 82% din radioterapie sunt asigurate de furnizori privați, care dețin și 78,5% din serviciile clinice de specialitate, conform datelor PALMED.
„L-am adus pe tata de la Brașov la București pentru fiecare cură de radioterapie la o clinică privată, în condiții civilizate, fără amânări, iar asta a contat cel mai mult”
Știrea că accesul la tratamente ar putea fi puternic restricționat printr-un act birocratic apărut de nicăieri și ale cărui beneficii sunt foarte greu de explicat a stârnit și reacțiile pacienților. În cursul zilei de marți, un cititor al Republicii, (Sorin N.), îmi relata propria experiență: „Tatăl meu, care locuiește la Brașov, a fost diagnosticat cu cancer de prostată. L-am adus la tratament în București, la o clinică privată, unde a făcut toate ședințele de radioterapie. Fără cozi la ușa cabinetului, fără ore interminabile petrecute în iad, alături de alți bolnavi, pe scaune sau pe holuri. Fără amânări, totul în condiții foarte civilizate. Astăzi trăiește, cancerul e în remisie și cred că toate acestea au cântărit enorm pentru starea lui psihică. Tratamentul a fost decontat, iar România nu ar trebui să facă pași înapoi de la acest drept câștigat de noi, pacienții, acela de a ne trata acolo unde avem șansele cele mai mari să supraviețuim”
Prof. dr. Victor Costache: „Președintele CNAS a venit cu o agendă de a distruge și de a ataca sistemul sanitar privat. Este o aberație și o crimă la adresa pacienților din România”
Despre impactul exact al acestei decizii am discutat cu prof. dr. Victor Costache. Acesta este chirurg cardiovascular și membru al Academiei Naționale de Chirurgie din Franța și a condus Ministerul Sănătății la începutul pandemiei de COVID-19. Medicul are colaborări cu Regina Maria, Sanador, Medlife, dar oferă consultații și la alte clinici private din țară. El critică în termeni foarte duri inițiativa președintelui CNAS, Horațiu-Remus Moldovan.
„Uitându-mă un pic la ce s-a întâmplat în trecut, când a fost numit acest domn la Casa de Sănătate, nu pot să nu remarc faptul că domnia sa a venit cu o agendă de a ataca și distruge sistemul sanitar privat. Sunt niște cuvinte dure, dar ăsta este adevărul.
În luna august 2025 a avut o inițiativă care trebuia să treacă prin ordonanță de urgență pe timpul vacanței parlamentare, în care practic se bloca accesul pacienților din România la spitalele private. Într-un final, în urma unei dezbateri publice intense și largi, a fost retras acel proiect. Acum vine cu un act normativ în condițiile acestui vid de putere, cu un ministru al Sănătății interimar. Domnul Rogobete a avut niște politici de sănătate echilibrate în scurtul mandat pe care l-a avut. În acest vid de putere apare un ordin de președinte de Casă, care are ca scop limitarea accesului pacienților și la programele de sănătate din domeniul oncologiei și al bolilor cardiovasculare. Este o aberație și o crimă la adresa pacienților din România, având în vedere că prima cauză de mortalitate din România este prin boli cardiovasculare, iar a doua prin afecțiuni oncologice.
Noi facem parte din Uniunea Europeană și ar fi normal ca legislația de aici să fie armonizată cu cea care se aplică în alte state. Avem sistemul de sănătate cu cele mai multe probleme. Unul dintre parametrii de performanță ai unui sistem, care se calculează și de către Comisia Europeană, este legat de probabilitatea ca pacientul să supraviețuiască oricărei probleme de sănătate, având în vedere soluțiile terapeutice existente, evoluția în medicină, tehnicile inovative și aparatura. În România, mortalitatea intraspitalicească este de trei ori mai mare ca în Franța. În acest context trist, în care avem cea mai mare mortalitate din Europa prin boli cardiovasculare, noi venim cu un act normativ complet arbitrar și restrictiv, care nu există nicăieri în UE, în care să îngrădim accesul pacienților la șansa de a trăi”, subliniază prof. dr. Victor Costache.
„Domnul Moldovan tocmai și-a dat examenul de centură neagră în prostie birocratică”
Profesorul doctor Victor Costache critică proiectul de ordin care modifică normele tehnice pentru programele naționale de sănătate și numește formula de calcul „un delir logaritmic”.
„Conform realității europene și conform legii 95 (legea nr. 95/2006, privind reforma în domeniul sănătății – n.red.), dumneavoastră, pacientul, vă puteți alege spitalul sau medicul în deplină libertate. Prin acest act normativ, se spune că dumneavoastră nu mai puteți să mergeți să vă tratați la centrul de oncologie al unei clinici private, unde ați și început tratamentul. Ne pare rău. Luna asta am calculat formula P minus Delta X. Chiar dacă acolo unde vă tratați acum, îl aveți pe medicul în care aveți încredere și ei au toate dotările, tot necesarul și dosarul dumneavoastră medical, de astăzi nu nu se mai poate. Am calculat populația la risc și dumneavoastră trebuie să mergeți spitalul X de stat.
Aceasta este realitatea dură a acestui ordin.
Că pacienții vor suferi, vor ajunge pe liste de așteptare, vor muri, asta este puțin important, important este ca acest om, președintele CNAS, să-și ducă la îndeplinire misiunea pe ultima porțiune a mandatului. În țara cu cele mai mari probleme în sistemul sanitar, noi venim cu un delir logaritmic în care să ne batem joc de sănătatea pacienților și de libertatea lor de a alege.
Am experiență administrativă, știu să citesc printre rânduri. Știu și jocurile politice din spatele unor numiri. Dar mai ales sunt medic. În fiecare zi mă lupt pentru a salva pacienții cu boli cardiovasculare. De când este acest domn, cotidianul nostru, al medicilor și al pacienților, a devenit un coșmar. Iar această prevedere legislativă este cireașa de pe tort a prostiei birocratice. Dacă ne gândim cu toții la birocrație ca la ceva rău, care ne încurcă, care ne jenează cotidianul, aceasta este o expresie a prostiei birocratice dusă la extrem, dacă vreți. Domnul Horațiu Moldovan tocmai și-a dat examenul de centură neagră în prostie birocratică”, spune prof.dr. Victor Costache.
Câteva cifre și mai multe semne de întrebare
„Acest domn care răspunde de felul în care sunt alocați banii în Casa de Sănătate ar trebui să răspundă în primul rând la întrebarea de ce din 2018 până în 2026, deși bugetul alocat Casei Naționale de Sănătate a crescut cu 500 la sută, avem o creștere de numai 60 la sută a banilor alocați efectiv pentru pacienți în finanțare în program DRG”, continuă chirurgul cardiovascular argumentația sa.
În opinia sa, această diferență între creșterea bugetului total și cea a sumelor efectiv direcționate către pacienți ridică semne serioase de întrebare privind eficiența și transparența mecanismelor de finanțare.
„Eu am fost plecat din țară în perioada 2001-2013 și m-am întors cu bucuria că am văzut că lucrurile s-au schimbat în bine și ani la rând au fost multe și uneori mici, uneori mai importante schimbări în bine. Această încercare de a ne întoarce în timp într-un mod comunistoid de a gestiona medicina nu o să bucure pe nimeni, deoarece marea majoritate a medicilor este pro-europeană și își doresc pentru pacienții lor o medicină europeană. Încă îmi aduc aminte de medicina din trecut, din perioada comunistă și sunt mulți dintre colegii mei care păstrează acele amintiri. Nimeni nu vrea să se întoarcă la așa ceva. Nu putem trimite pacienții așa, ca într-o mașină, ca într-un tocător mecanic, implementând o formulă matematică. Este o crimă la adresa pacienților să facem așa ceva. Aplicând această formulă, ea în primul rând îți permite să falsifici lucrurile și datele așa cum vrei tu. Îi dă celui care conduce Casa de Sănătate puterea de a aloca discriminatoriu fondurile, jucându-se cu parametrul numit așa-numita populație de risc din formulă. Acea populație de risc nu este definită în România, deoarece noi nu avem registre naționale făcute, nu există un loc de unde tu să scoți această populație cu risc și să faci acest calcul”, adaugă prof. dr. Victor Costache.
„Listele de așteptare sunt un apanaj al sistemelor de sănătate prost finanțate și prost organizate”
Chirurgul cardiovascular a insistat că introducerea unui astfel de mecanism ar putea agrava problemele deja existente în sistem.
„Acest sistem va mări listele de așteptare, va crea un dezastru din punct de vedere al listelor de așteptare. Listele de așteptare nu sunt o soluție. Listele de așteptare sunt un apanaj al sistemelor de sănătate prost finanțate și prost organizate. Am trăit și am lucrat treisprezece ani în sistemul francez. Medicina franceză este întotdeauna numărul unu în Europa din punct de vedere al siguranței pacienților, au cele mai bune rezultate la mortalitatea intra-spitalicească, cel mai mic număr de infecții nosocomiale. Și acolo nu există aceste liste de așteptare, tocmai fiindcă pacienții, centrele publice și centrele private nu sunt discriminate. Nu există această rivalitate de finanțare. Toată lumea luptă doar în interesul pacienților. Toată lumea luptă doar pentru a avea un spital bine dotat și a avea medici buni, asistente medicale super profesioniste și a avea rezultate bune”.
În acest context, medicul face o comparație directă cu sistemul francez de sănătate, pe care îl prezintă ca model de funcționare.
„Dacă mă operez pe inimă în Franța, într-un spital public sau într-un spital privat, nu am absolut nimic de plătit. Dacă am o asigurare complementară, o mutuelle de santé se numește, plătesc ca să îmi dea o rezervă single sau un serviciu de lux. Pentru o operație salvatoare de viață, o operație din domeniul oncologic, o operație din domeniul bolilor cardiovasculare, de neurochirurgie, nu există ca în Europa civilizată oamenii să plătească din buzunar. Aceasta ar trebui să fie mandatul unui președinte de Casă, nu să-și bată joc de puțina normalitate care există în această țară și soluțiile pentru acești pacienți. Acest ordin nu trebuie să intre sub nicio formă, va crea un dezastru. Este un ordin care îi dă o putere discreționară pentru a aloca fonduri cum dorește el și în funcție de interesul diverselor instituții”, conchide prof. dr. Victor Costache.
Într-un articol publicat de Hotnews, președintele CNAS, Horațiu Moldovan, explică cum va fi calculată nevoia de servicii la nivelul fiecărui județ, în lipsa registrelor naționale de pacienți:
„Nu avem nevoie de registre de pacienți ca să stabilim incidența și prevalența”, spune acesta, care explică modul în care statul român stabilește numărul de pacienți: nu îi numără, dar îi etimează pe baza datelor internaționale, în funcție de incidența fiecărei afecțiuni la nivel internațional”.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.