Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Pandemia a accelerat digitalizarea. Suntem acum în fața unei noi trepte

digitalizare - Foto: Getty Images

Foto: Getty Images

Transformările tehnologice (ca element primordial), laolaltă cu presiunea venită din necesitatea alinierii la noi raportări obligatorii sau din obligativitatea aplicării unor standarde IFRS au accelerat digitalizarea instituțiilor financiare în anul ce a trecut. Schimbările s-au întâmplat pe măsură ce angajații au fost forțați de pandemie să adopte munca la distanță, iar legătura cu clienții s-a păstrat preponderent prin intermediul canalelor digitale.

Totodată, rolul funcției fiscale a devenit din ce în ce mai important, iar decizia de a investi în tehnologie pentru uz fiscal a devenit un atribut al diminuării riscurilor și al înlesnirii realizării documentării și prezentării de către instituțiile financiare a unor informații complete, corecte și oferite la timp, inclusiv în situația unor controale fiscale, pe fondul întăririi comunicării virtuale autorități - contribuabili.

Noile tehnologii permit băncilor, asigurătorilor și altor companii de servicii financiare consacrate să își revizuiască operațiunile și să identifice modalități cât mai bune și mai rapide de a-și servi clienții, dar și de a-și eficientiza anumite operațiuni cu impact fiscal. Cu alte cuvinte, de a-și crea un avantaj competitiv în păstrarea cotei de piață pe de-o parte, iar pe de altă parte, în anumite cazuri, de a-și îmbunătăți anumiți indicatori financiari. Așadar: care e cel mai potrivit moment pentru a realiza investiția menită să țină actorii din industrie în cursă?

Instituțiile financiare concepeau, încă înainte de pandemie, din ce în ce mai multe produse și servicii digitale ușor de accesat, cât mai personalizate. Totodată, își regândeau procesele, extindeau investițiile în tehnologie și testau noi aplicații. Presiunea adăugată de pandemie le-a determinat să accelereze și să intensifice vizibil aceste inițiative. Instituțiile financiare încep, pe de altă parte, să se confrunte și cu amenințarea venită din zona zona big tech, care încearcă să intre pe piața serviciilor financiare, sub forma unor facilitatori sau furnizori de plăți, lucru așteptat cu interes și de către clienți.

Astfel, potrivit unor date EY Global, disponibilitatea clienților de a cumpăra asigurări de la companiile de big tech a crescut de la 17% în 2016, la 36% în ianuarie 2020, pentru ca, în aprilie 2020, să facă un nou salt, la 44%. Din același raport aflăm că 24% dintre consumatorii americani sunt foarte sau extrem de tentați să facă din Amazon, Apple sau Google principalul lor furnizor de servicii financiare, dacă acest lucru îi ajută în gestiunea banilor. Europenii, la rândul lor, sunt din ce în ce mai interesați să utilizeze aplicațiile - creștere de 72% a utilizatorilor de aplicații în 2020.

Tehnologia este un element critic pentru instituțiile financiar-bancare, care le-ar ușura restructurarea modelelor operative tradiționale, pentru un plus foarte necesar de agilitate și randament. Să nu uităm, de asemenea, că societățile de servicii financiare operează într-un mediu foarte reglementat, ceea ce le cere să gestioneze altfel transformarea digitală, în condiții de maximă transparență și încredere, fapt care le-ar putea încetini procesul de transformare.

Raportările stricte și riguroase le împing, de asemenea, în această direcție. Standardele contabile, atât cele vechi, cât și cele introduse recent pentru industria serviciilor financiare (de exemplu IFRS 9 si IFRS 16) fac necesară o asemenea aliniere. Acestea impun societăților de servicii financiare să lucreze cu date mai granulare și să își coordoneze datele financiare, de risc și de afaceri prin implementarea unor procese automatizate bine definite. Punerea în aplicare a acestor noi standarde poate fi, de asemenea, auditată mai eficient, cu ajutorul unui audit care să includă utilizarea tehnologiilor emergente în îmbunătățirea procedurilor de evaluare a riscului.

Îți recomandăm

În afara presiunilor economice, operaționale și de reglementare, din perspectiva fiscală să nu uităm de toate problemele date de implementarea Directivei pentru raportarea aranjamentelor transfrontaliere, DAC 6, în cadrul instituțiilor financiare (un proces încă în desfășurare, fiind necesară o analiză continuă și de substanță, o monitorizare permanentă a acestui proces intern).

Tot din punct de vedere fiscal, o nouă raportare așteaptă a fi implementată – fișierul standard de audit, așa numitul SAF-T, care va avea rolul de a facilita accesul autorităților fiscale în timp real la tranzacțiile derulate de contribuabil. Așadar, succesul conformării în îndeplinirea acestei obligații va depinde de modul în care instituțiile financiare își vor adapta sistemele informatice.

Este de amintit că funcția fiscală din cadrul instituțiilor financiare își conturează un profil din ce în ce mai pregnant în structura de business, iar rolul persoanelor care se ocupă de aria fiscală devine din ce în ce mai important și complex. Vectorii care au condus la acest „status quo” sunt, pe de-o parte impulsul creat de necesitatea standardizării unor procese (în vederea eficientizării), și, pe de alta, automatizarea acestora sau doar a unor părți ale acestora (de exemplu automatizarea calculului de impozit pe profit sau TVA). Astfel, rolul decizional cu privire la funcția fiscală, precum și cel referitor la evaluarea și diminuarea / eliminarea riscurilor fiscale aferente s-a conturat în ultimul timp din ce în ce mai pregnant. Să avem în vedere, printre altele, și aspectele referitoare la prioritățile fiscale ca parte a strategiei de planificare a business-ului și modul de cuantificare al acestora.

Întrucât relația cu autoritățile fiscale este de o importanță majoră, iată că și din perspectivă digitală remarcăm o transformare de bun augur în ceea ce privește comunicarea virtuală între contribuabil și ANAF (de exemplu prin intermediul „SPV” sau al poștei electronice), în sensul unei sincronizări în acest domeniu între autorități și contribuabili.

Ca un comentariu de final, așa cum arată studiile noastre la acest moment, centrul de gravitație al succesului va fi constituit din utilizarea tehnologiei avansate și din crearea unui ecosistem digital care să scadă costurile, oferind în același timp produse și experiențe mai bune pentru clienți, adică acel avantaj competitiv care să le consacre instituțiilor financiare rolul în piață. Pe de alta parte însă, o permanentă observare a tendințelor de reglementare fiscală va ajuta la sincronizarea în continuare în privința raportărilor fiscale, dar și a relației deschise cu autoritățile în acest domeniu. Cu siguranță, digitalizarea (inclusiv fiscală) va urma un trend ascendent și, pentru contribuabili, va face diferența în continuare în anul care urmează.

A contribuit Grațiela Constantin, Director, Departamentul de Impozite Directe, Asistență Fiscală pentru Servicii Financiare, EY România

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult