Cum lucrează și cât câștigă un macaragiu de top pe șantierul România. Nea Marian a lucrat în Germania, Spania, Franța, dar se mândrește cu proiectele din țară: de la Mega Mall și Podul de la Brăila, la Catedrala Mântuirii

De la înălțimea cabinei sale, la 210 metri, îngrijită cu mochetă și odorizant de cameră, nea Marian, cum îi spun colegii de șantier, a pus umărul la construirea Podului Brăila. Și este tare mândru de asta. Marian Marcu, 46 de ani, este macaragiu de 13 ani și dis-de-dimineață se urca până la căsuța sa din nori, unde lucra 12 ore. Îi trebuiau cam 45 de minute până ajungea sus. La intrare se descălța. În România nu există macarale cu lift. Are însă colegi de breaslă plecați la lucru în aproape toată Europa care urcă în cabina de macaragiu cu un mic lift.

Fiecărei macarale pe care a lucrat, nea Marian i-a plăcut să îi dea un nume: Ramona, Roxi.

Înainte a lucrat ca dulgher. Niciodată nu s-a gândit, în copilărie, că avea să ajungă macaragiu. Și că asta va deveni marea lui pasiune în viață. Acasă are nenumărate macarale de jucărie, pe care le împarte cu cei doi copii, iar arhiva sa de poze are 10.000 de imagini, de la macarale antice, până la macarale de ultimă generație, noi, „cu țipla pe scaun”.

De la 4.000 de lei, ca începător, în România, la 5.000 de euro în Germania

Ce îi place cel mai mult la jobul lui? „Ești respectat, mai mult decât ceilalți lucrători de pe șantier. Și financiar ești mult mai bine cotat, față de alte meserii”, spune Marian Marcu. Salariul unui începător în domeniu pleacă de la 4.000 de lei și urcă „fără limită”, în funcție de bonusuri, sporuri, și de cum negociezi cu firma angajatoare.

Macaragiii sunt la mare căutare în străinătate. Chiar și pe criză.

„Germania nu a simțit criza economică din 2008-2009, și atunci se cereau macaragii. Germania tot timpul caută macaragii”, spune Marian Marcu, care de 4 ani administrează un grup de Facebook - Macaragiii ******* (7 stele), cu 1.400 de membri, prin care cei cu această meserie se ajută în găsirea de locuri de muncă.

Salariul unui macaragiu, în Germania, este între 2.200 de euro și 5.000 euro lunar. În Marea Britanie se câștigă 15-32 de lire pe oră, în Franța 13-22 de euro pe oră, iar în Suedia – 2.400-3.500 de euro pe lună.

„Și în România se câștigă bani, dar ca să câștigi mai mult trebuie să faci sacrificii: să lucrezi sâmbete, să lucrezi peste program. Și apoi ești recompensat financiar”, spune Marian Marcu.

Șantierul România, văzut de sus

Cum se vede șantierul România, de la 200 de metri înălțime? „Se vede foarte frumos. Și noi ca români avem puterea de a construi, nu numai Europa sau țările lumii. Românii sunt foarte apreciați în afară. Angajatorii români ar trebui să fie mult mai atenți și mult mai loiali muncitorului care produce. Muncitorul îl ridică pe patron la alt nivel, el ridică proiectele, indiferent că vorbim de locuințe, birouri, sau spații comerciale”.

Între cele mai mari șantiere unde a lucrat se numără Mega Mall, în București, unde erau 15 macarale pe șantier. Macaraua la comanda căreia s-a aflat putea ridica 20 de tone. „Au fost macarale aduse din Olanda, pe comandă, pe niște chirii exorbitante”, spune nea Marian.

La Podul de la Brăila a avut un contract pe 4 luni, din septembrie până în ianuarie. „Am fost contractat pentru turnurile de beton. Sunt mândru că am lucrat acolo pe cea mai înaltă macara, de la Revoluție încoace, la 210 metri”. A lucrat în schimburi, câte 12 ore. Nu era voie să se oprească betonul. Se lucra și sâmbăta, duminica, sărbătorile legale. Era un sistem foarte bine organizat, spune el. Compania antreprenoare a adus acolo macarale noi, producție 2020.

La Timișoara a fost la comanda unor macarale care ridicau 40 de tone, pe șantierul de extindere a imobilelor de birouri pentru compania Continental.

Catedrala Mântuirii Neamului, prin ochii unui macaragiu: o adevărată industrie

Cum a fost să lucreze la Catedrala Mântuirii Neamului ca macaragiu? „Era o industrie, cu 2.500 de muncitori în total la un moment dat, în trei schimburi. Se zvonește printre muncitori că acel proiect a costat cât n-a costat Arena Națională și Podul Basarab la un loc. Nu știu dacă eram pregătiți pentru acel proiect noi, la investiția care s-a făcut. Ne mândrim cu ea, dar cu costurile nu știu dacă ne mândrim.”

„Sunt mândru că am putut face parte din aceste proiecte. CV-ul ni-l facem noi prin muncă, devotament, prin sacrificii”, spune el.

Acum Marian Marcu lucrează în București, în sectorul 5, la unul dintre marii dezvoltatori imobiliari locali, la un proiect de 2.000 de apartamente, blocuri de aproximativ 14 etaje.

„Aici lucrez la telecomandă. Sunt pe bloc, cu o telecomandă la brâu sau pe braț. Macaraua pe care o manevrez din telecomandă nu are cabină sus. Și macaralele cu cabină se pot manevra și din telecomandă, dar din experiența mea ai mult mai multă productivitate fiind sus, în cabină”, spune Marian Marcu, care lucrează ca macaragiu din 2007, din care 11 ani pe macarale cu cabină.

O meserie care nu e pentru oricine

Nea Marian s-a implicat voluntar și în sprijinirea profesională a tinerilor din școli profesionale pentru elevii începători (de la Liceul Petru Poni din Capitală), unde a colaborat cu o școală de macaragii din București.

Această meserie nu este pentru cei cu rău de înălțime. „Eu le spun și elevilor: dacă urci prima scară și simți că îți e rău, nu vei putea urca la cabină, și atunci trebuie să te axezi pe altă categorie de macarale – cele comandate de la sol. Piciorul macaralei se balansează și fără vânt. Nu e plăcut.”

Există standarde care prevăd că macaragiul trebuie să oprească activitatea atunci când vântul bate cu peste 15 metri pe secundă. Nu toți înțeleg asta.

„Noi, ca macaragii cu experiență, mai facem si sacrificii. Nu îi încurajez pe cei care nu au experiență să facă la fel. De multe ori nici muncitorii, nici șefii nu înțeleg. Zic: Hai că e betonul, hai că trebuie să terminăm, hai că suntem în întârziere. Și mai faci si mici sacrificii. Eu știu când să le fac, din experiență. Nu dăm panotaje, unde e material plin, ci o legătură de fier, ceva mai ușor. Dar când e vijelie mai mare 60 de km pe oră ai tot dreptul să oprești lucrul. Mă păzesc pe mine, familia și pe cei din jur, oprind munca în caz de condiții meteo nefavorabile”, spune Marian Marcu.

O sugestie pentru guvernanți: Program Rabla pentru macarale

Majoritatea firmelor din România au macarale vechi. „Unele sunt depășite, dar totuși se fac bani cu ele, cu ele s-au construit blocurile. zeci de clădiri”, spune nea Marian.

Reprezentantul Asociației Macaragiilor din România este de părere că pentru înnoirea parcului de macarale și a altor utilaje din industria construcțiilor ar trebui să existe un program similar cu programul Rabla la autovehicule. „În Germania, majoritatea colegilor mei desfac țipla de pe scaunul macaralei, se mândresc cu ele, sunt modele 2021”.

Ca macaragiu, simte pulsul economiei. „Eu nu cred că s-a simțit pandemia la nivelul dezvoltatorilor imobiliari care fac apartamente. Pe segmentul birouri însă s-a simțit”. Cum își dă seama de asta? „Sunt disponibile mai multe joburi de macaragiu pe telecomandă (macarale folosite pentru construirea de blocuri - n.n.) decât pe cabină”. Colegii săi care nu și-au găsit de muncă în țară au emigrat în Germania. „Doar săptămâna trecută au plecat în Germania 6 macaragii, din ce știe eu doar”.

Marcu a lucrat în Germania, Spania, Franța. Are o vorbă: „Am zis că Germania poate să doarmă 50 de ani, să nu facă nimic, și noi tot nu cred că reușim să îi ajungem din urmă. Ei investesc mereu în macarale noi”.

Împreună cu o parte dintre colegii săi de breaslă, Marian Marcu a organizat mai multe evenimente de caritate, până a venit pandemia. „Am strâns de la membrii noștri 12.500 de lei, unii au donat 50 de euro, alții 100 de euro. În Sâmbăta Mare ne-am întâlnit 30 de macaragii și am cumpărat și am dus alimente în Valea Plopului, unde un preot are grijă de 500 de suflete. În Negreni, Teleorman, am fost de 3-4 ori la alt preot, care are grijă de 100 de suflete și apoi ne-am gândit să mergem și la un cămin de bătrâni, unde sunt 50 de suflete”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp