Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Pentru Simona, mă rog ca Maria să nu iasă din tenis

Maria Sharapova nu s-a declarat „lucrată” de către „Binom”. N-a pretins că e victima unei conspirații, că dopajul ei este un dosar „comandat politic”, menit s-o scoată din Topul tenisului mondial. A spus: „Am comis o mare greșeală. Voi face față consecințelor. Mi-ar părea rău să ies așa din tenis, sportul pe care-l iubesc”.

Și mie mi-ar părea rău. Dar nu pot să nu observ că circumstanțele atenuante prezentate de Maria sunt subțiri. Era publică din septembrie 2015 intenția organismului antidoping WADA de a pune pe lista substanțelor interzise Meldoniumul, decizie oficializată la 1 ianuarie 2016. În 3 luni, numerosul și bine plătitul staff al Sharapovei n-a avut timp să ia la cunoștință ce spunea WADA?!

Apoi, Maria afirmă că a primit un mail în legătură cu interzicerea Meldoniumului, dar că l-a trecut cu vederea. Păi, nu ea trebuia să-l aibă în vedere, ci, iarăși, echipa, medicul – adică jucătoarea a primit mail-ul și aceștia nu? Și cum să „treci cu vederea” un anunț cu privire la o substanță ce va fi interzisă, care îți poate crea mari probleme?

Ca ziarist de tenis, studiind acest sport de o jumătate de veac, îmi iau îngăduința să spun că Sharapova nu mi s-a părut a arăta vreodată ca o jucătoare dopată. Dopingul imprimă un grafic de performanță necredibil, o rezistență susținută uimitor pe perioade mari de timp, care dă senzația de nenatural. Or, Maria are un pattern de joc marcat de suișuri fulminante și căderi surprinzătoare, uneori în timpul unui singur meci, iar stilul ei nu se bazează pe anduranță, pentru care Meldoniumul, crescând aportul de oxigen și îmbunătățind circulația, ar fi util. Ea este o atacantă pursânge, care vrea să termine punctele repede, joacă riscant, cu lovituri uneori „inventate”; acest tip de Blitzkrieg cere în primul rând concentrare mentală la nivel înalt și o tehnică deosebită în regim de viteză, nu rezistență fizică pe termen lung.

Ceea ce nu înseamnă că s-ar putea ține seama de asta în judecarea Mariei. Faptul că substanța respectivă a fost depistată recent și la alți sportivi ruși, în atletism și patinaj, face foarte puțin probabilă „iertarea” rusoaicei. Va primi în cel mai bun caz un an de suspendare. Sharapova l-ar putea traversa, mai ales că are accidentări repetate în ultima vreme și ar putea folosi acest an pentru a se reface. Dar dacă va fi vorba de 3-4 ani, la cei 28 ai ei, asta înseamnă sfârșitul...

Ceea ce ar fi o mare pierdere pentru tenis și pentru Simona. Cât de idiot poți să fii să te bucuri, cum deja unii au început, că plecarea Sharapovei i-ar lăsa „culoar liber” campioanei noastre? Rivalitatea cu Maria cea Mare nu poate să-i fie decât de folos Simonei Halep. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult