Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Războiul invizibil. Corespondență audio de la Paris

Atentatele de la 13 noiembrie de la Paris, revendicate de organizația teroristă Statul Islamic au produs, dincolo de durere, teamă, disperare și de toate celelalte sentimente umane stârnite de un număr atât de mare de victime, convingerea atât a publicului probabil, cât și a autorităților franceze, că s-a ajuns la un adevărat război invizibil, în care atacurile pot veni când te aștepți mai puțin și acolo unde le aștepți cel mai puțin. 

Prima comparație care îi vine oricui în minte este cea cu atentatele din luna ianuarie, tot la Paris, împotriva publicației satirice Charlie Hebdo și a unui magazin cu specific evreiesc.  

 Natura atacurilor este însă acum diferită. În ianuarie teroriștii au atacat pe de o parte libertatea de exprimare, dreptul de a te amuza inclusiv pe seama lucrurilor grave sau considerate de unii oameni sacre, drept și libertate simbolizate de caricaturiștii de la Charlie Hebdo. 

Teroriștii au atacat de asemenea evreii pentru că sunt evrei, manifestare extrem de gravă, intolerabilă, a antisemitismului substituit fără discernământ ostilității față de politica guvernului israelian în chestiunea palestiniană. 

Acum însă atentatele au fost făcute la întâmplare. Lor le-au căzut pradă tineri și bătrâni, oameni de toate religiile, de toate profesiile, omorâți numai pentru că trăiesc într-o țară care apără libertatea și drepturile fundamentale.

Extrem de semnificativ, autoritățile franceze, președintele Francois Hollande, primul său ministru Manuel Valls, au vorbit imediat despre acte de război, angajându-se să riposteze ca atare, bineînțeles în limitele legilor internaționale. Natura terorismului, trebuie să observăm, s-a schimbat. Nu mai este vorba ca în trecut despre acte izolate.

Există riscul și mai mult decât atât o certitudine aproape că au început acțiuni sistematice de război, chiar dacă este vorba despre unul asimetric.Organizația teroristă Statul Islamic benecifiază de numeroase resurse, atât umane cât și financiare. 

Numai din țările occidentale mii de oameni s-au lăsat îndoctrinați și s-au înrolat, mergând în Siria cu gând să participe la Jihad, mulți revenind în țările de origine și așteptând momentul potrivit și semnalul pentru a lovi. Statul Islamic beneficiază de fonduri imense din traficul cu petrol, cu bumbac, cu grâu care tranzitează în principal prin Turcia și prin Iordania, beneficiind și de implicarea unor bănci care au legături comerciale pe principiul că banii n-au miros, inclusiv cu bănci europene.

Autoritățile de la Paris vor fi cu siguranță obligate să își întărească lupta pe teritoriul național împotriva ucenicilor teroriști care pândesc din umbră, iar francezii vor fi nevoiți să trăiască, cel puțin o vreme, cu amenințarea atentatelor.

Principala putere regională, Turcia, cu un președinte din ce în ce mai antidemocratic, el însuși tentat tot mai mult de islamism, are o poziție ambiguă, principala ei preocupare fiind să zdrobească din fașă orice posibilă revendicare teritorială a kurzilor. Nu numai întărirea Statului Islamic în Irak și Siria, ci și criza migranților ilustrează ambiguitatea Puterii de la Ankara, care a favorizat, atunci când a dorit, exodul a sute de mii de refugiați veniți pe teritoriul său din Siria.

Printre aceștia, plecați spre Europa, se află tot felul de oameni. Ca dovadă, după atentatele de la Paris a fost găsit cel puțin un pașaport sirian, iar autoritățile de la Atena au confirmat bănuiala că posesorul său ar fi făcut parte dintre migranții care au sosit în insulele grecești. Franța și-a intensificat raidurile aeriene împotriva obiectivelor Statului Islamic din Siria, dar este greu de crezut că fără o prezență militară la sol lucrurile se vor putea schimba radical. 

Autoritățile de la Paris vor fi cu siguranță obligate să își întărească lupta pe teritoriul național împotriva ucenicilor teroriști care pândesc din umbră, iar francezii vor fi nevoiți să trăiască, cel puțin o vreme, cu amenințarea atentatelor.          

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • As adauga eu ambiguitatea grecilor,perversitatea umpluta cu ipocrizie a italienilor a caror controlori de tren se lasau coplesiti" emotional....si tot asa.
    Ce pretentii s-avem noi de la Turcia.Noi nu avem ACASA lucrurile-n ordine.
    As putea contuinua spunând ca daca Europa merge pe linia asta se va expune periculos de mult la ulterioare cârpăceli geostrategice.
    Rusia e un maestru in domeniul asta
    • Like 0


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon parinti si copii

E vorba de persoane care niciodată nu povestesc despre realizările proprii, ba chiar le minimizează dacă sunt aduse în discuţie de altcineva, care nu îşi spun niciodată părerea, deşi au idei foarte bune, care sunt de obicei submisivi, chiar dacă li se cer lucruri nerezonabile, şi care rar îşi urmează propriile vise, rămȃnȃnd de multe ori la voia conjuncturilor curente. foto: Profimedia

Citește mai mult

Curtea Constitutionala - CCR 2026

Cred că România nu prea mai are multe opțiuni bugetare. Că ne place sau nu, chiar dacă se simte costul vieții tot mai mare. România e crescut pe datorie, când dobânda era modică. Acum însă plătim pentru distracția din perioada 2020-2024. Și dacă nu vom reuși să ajungem într-un punct comun, politic și social acceptat, situația va deveni mult mai grea. Cu mai multe tăieri de bugete. Fie ca în criza din 2008, fie prin inflație și dobânzi. foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Citește mai mult

Elon Musk 55 ani

După pierderea „bătăliei de la Cernavodă”, încheiată cu odată închiderea celui de-al doilea reactor al singurei noastre centrale nucleare, urmărim cu sufletul la gură veștile despre noi surse de energie care să ne salveze economia și stilul de viață. Facem aceste eforturi pentru că, surpriză!, când seceta lovește Europa și România nu doar hidrocentralele au de suferit, ci și reactoarele care se bazează pe apele râurilor și fluviilor pentru a se răci. foto: Profimedia

Citește mai mult

mancare - canicula

Printre multele întrebări pe care schimbarea asta intensă de climă le pune apare și aceea a schimbării întregului sistem personal pe care fiecare îl are în jurul hranei - când și ce cumpărăm, când gătim, ce ținem în frigider, la ce oră mergem la restaurant sau ieșim la terasă. imagine realizată cu AI

Citește mai mult