Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Războiul invizibil. Corespondență audio de la Paris

Atentatele de la 13 noiembrie de la Paris, revendicate de organizația teroristă Statul Islamic au produs, dincolo de durere, teamă, disperare și de toate celelalte sentimente umane stârnite de un număr atât de mare de victime, convingerea atât a publicului probabil, cât și a autorităților franceze, că s-a ajuns la un adevărat război invizibil, în care atacurile pot veni când te aștepți mai puțin și acolo unde le aștepți cel mai puțin. 

Prima comparație care îi vine oricui în minte este cea cu atentatele din luna ianuarie, tot la Paris, împotriva publicației satirice Charlie Hebdo și a unui magazin cu specific evreiesc.  

 Natura atacurilor este însă acum diferită. În ianuarie teroriștii au atacat pe de o parte libertatea de exprimare, dreptul de a te amuza inclusiv pe seama lucrurilor grave sau considerate de unii oameni sacre, drept și libertate simbolizate de caricaturiștii de la Charlie Hebdo. 

Teroriștii au atacat de asemenea evreii pentru că sunt evrei, manifestare extrem de gravă, intolerabilă, a antisemitismului substituit fără discernământ ostilității față de politica guvernului israelian în chestiunea palestiniană. 

Acum însă atentatele au fost făcute la întâmplare. Lor le-au căzut pradă tineri și bătrâni, oameni de toate religiile, de toate profesiile, omorâți numai pentru că trăiesc într-o țară care apără libertatea și drepturile fundamentale.

Extrem de semnificativ, autoritățile franceze, președintele Francois Hollande, primul său ministru Manuel Valls, au vorbit imediat despre acte de război, angajându-se să riposteze ca atare, bineînțeles în limitele legilor internaționale. Natura terorismului, trebuie să observăm, s-a schimbat. Nu mai este vorba ca în trecut despre acte izolate.

Există riscul și mai mult decât atât o certitudine aproape că au început acțiuni sistematice de război, chiar dacă este vorba despre unul asimetric.Organizația teroristă Statul Islamic benecifiază de numeroase resurse, atât umane cât și financiare. 

Numai din țările occidentale mii de oameni s-au lăsat îndoctrinați și s-au înrolat, mergând în Siria cu gând să participe la Jihad, mulți revenind în țările de origine și așteptând momentul potrivit și semnalul pentru a lovi. Statul Islamic beneficiază de fonduri imense din traficul cu petrol, cu bumbac, cu grâu care tranzitează în principal prin Turcia și prin Iordania, beneficiind și de implicarea unor bănci care au legături comerciale pe principiul că banii n-au miros, inclusiv cu bănci europene.

Autoritățile de la Paris vor fi cu siguranță obligate să își întărească lupta pe teritoriul național împotriva ucenicilor teroriști care pândesc din umbră, iar francezii vor fi nevoiți să trăiască, cel puțin o vreme, cu amenințarea atentatelor.

Principala putere regională, Turcia, cu un președinte din ce în ce mai antidemocratic, el însuși tentat tot mai mult de islamism, are o poziție ambiguă, principala ei preocupare fiind să zdrobească din fașă orice posibilă revendicare teritorială a kurzilor. Nu numai întărirea Statului Islamic în Irak și Siria, ci și criza migranților ilustrează ambiguitatea Puterii de la Ankara, care a favorizat, atunci când a dorit, exodul a sute de mii de refugiați veniți pe teritoriul său din Siria.

Printre aceștia, plecați spre Europa, se află tot felul de oameni. Ca dovadă, după atentatele de la Paris a fost găsit cel puțin un pașaport sirian, iar autoritățile de la Atena au confirmat bănuiala că posesorul său ar fi făcut parte dintre migranții care au sosit în insulele grecești. Franța și-a intensificat raidurile aeriene împotriva obiectivelor Statului Islamic din Siria, dar este greu de crezut că fără o prezență militară la sol lucrurile se vor putea schimba radical. 

Autoritățile de la Paris vor fi cu siguranță obligate să își întărească lupta pe teritoriul național împotriva ucenicilor teroriști care pândesc din umbră, iar francezii vor fi nevoiți să trăiască, cel puțin o vreme, cu amenințarea atentatelor.          

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • As adauga eu ambiguitatea grecilor,perversitatea umpluta cu ipocrizie a italienilor a caror controlori de tren se lasau coplesiti" emotional....si tot asa.
    Ce pretentii s-avem noi de la Turcia.Noi nu avem ACASA lucrurile-n ordine.
    As putea contuinua spunând ca daca Europa merge pe linia asta se va expune periculos de mult la ulterioare cârpăceli geostrategice.
    Rusia e un maestru in domeniul asta
    • Like 0


Îți recomandăm

CTP--

Un exemplu admirabil de logică matematică dat de președintele Dan în legătură cu alegerile anticipate: „Toate sondajele ne spun că vom fi cam tot acolo, fără posibilitatea de a forma o majoritate. Nu ar avea niciun fel de logică. Plus încă 3-4 luni de alegeri, în care partidele, în mod logic, legitim, se vor ataca unele pe altele.

Citește mai mult

Delta Dunării – vecina discretă a războiului din Ucraina

Mulți ani la rând, am ales să îmi petrec primele zile de vară acasă, la Tulcea, locul unde începe Delta Dunării, cu plaja de la Sulina sau cea de la Sf. Gheorghe, destinații de defulare în natură si mai ales de liniște. De patru ani, de când a început războiul din Ucraina, am ajuns din ce în ce mai rar pentru relaxare și din ce în ce mai des pentru muncă: Delta Dunării a devenit un loc de interes pentru jurnaliștii străini, mai ales în contextul războiului.

Citește mai mult

Vacanța la plajă / sursa foto: Profimedia

Cu sare în păr, nisip prin mașină, urme de bronz și piele arsă ne apropiam de București cu cei 3 copii pe bancheta din spate, după 5 zile la mare. Drumul a fost liniștit, băiețelul (5 ani) a ascultat muzică cu noi, iar fetele (3 ani, respectiv bebe de 10 luni) au dormit majoritatea drumului.

Citește mai mult

Admitere la facultate / sursa foto: Inquam Photos

În spațiul public românesc, măsurile afirmative din educația terțiară, destinate romilor, au fost adesea interpretate printr-o lentilă simplistă și de mult prea multe ori etichetantă. Pentru mulți, existența acestor locuri alterează echitatea admiterii universitare, fiind considerate „locuri speciale”, acces „fără merit” și o formă de „favorizare” (ba chiar discriminare a majoritarilor).

Citește mai mult