Diana Marcu

„Sunt copii care stau pe lista asta și de o lună sau mai mult. Uneori, când îi sunăm pe cei care așteaptă săptămâni în șir ca să ajungă aici, avem o teamă dublată de o jenă, pentru că știi și că, din nefericire, se întâmplă ca unii dintre ei să moară așteptănd transferul”, mărturisește șeful secției de Terapie Intensivă nou-născuți de la „Marie Curie”, Cătălin Cîrstoveanu.

Intră plicul românesc în politicile secției? Cîrstoveanu neagă și amintește de perioada în care ca rezident primea câte zece-douzeci de lei. „Când mergeam în secție, apoi, de la internare, nu aveam liniște. Apoi ce făceam când aveam doi pacienți la ușă? Pe cine luam primul? Pe cel care îmi lăsese banii anterior sau pe cel aflat într-o stare gravă? Plicul te face neom”. (Foto: Octav Ganea/Inquam Photos)

Alina Poterașu este mama unei fetițe în vârstă de 11 luni, născută fără pancreas. Internată de la naștere în secția de Terapie Intensivă nou-născuți de la Marie Curie, Marina reprezintă o raritate medicală, fiind diagnosticată cu Sindrom Mitchell Reiley. (Foto Octav Ganea/Inquam Photos)

A trecut o toamnă, o iarnă și o primăvară de când Carina Benko vine în fiecare zi de luni, de miercuri și de vineri în secția de Terapie Intensivă nou-născuți de la „Marie Curie”. Apasă pe butonul soneriei, așteaptă să i se deschidă, își pune botoșii, își dezinfectează mâinile și intră pe ușa cabinetului pe care scrie Psihoterapie. (Foto: Octav Ganea/Inquam Photos)

“Îl știam un medic foarte calm și relaxat chiar și în situații critice, dar acum era roșu la față, transpirat și extrem de agitat asupra copilului peste care striga încontinu: ‘Suction now!’ / ‘Aspiră acum’! Nu știu cât a durat acel moment, știu doar că a fost un episod suprem față de complicațiile trăite în secție unde aveam instrumentar medical, aparate, mediu steril și echipă. Acum eram în câmp, într-o ambulanță, doar cu un medic și cu doi asistenți, care nu vorbeau engleză și nu erau cadre medicale”. (Foto: Octav Ganea/Inquam Photos)

Heliportul de la Marie Curie costă 425.000 de euro și va fi construit pe acoperișul spitalului, pe care îl va deservi în totalitate.

Ca să trăiască, Eli are nevoie de transplant de intestin, iar organul ar trebui să provină de la un donator uman. În Europa se fac astfel de intervenții, dar la copii cu vârste de peste 5 ani. SUA ar reprezenta o soluție, pentru că acolo se efectuează astfel de proceduri inclusiv în perioada neonatală, dar costurile sunt uriașe. Doctorii Cîrstoveanu și Nine nu se dau bătuți. „Pentru copilul ăsta merg și pe Lună”, spune Luminița Nine, medicul Elenei. (Foto: Octav Ganea/Inquam Photos)

Maria și Andrei Amzărescu au fost fotografiați de părinții lor abia la câteva săptămâni de la naștere. „Am tânjit să le văd ochii și să le mângâi fața”, spune Felicia Amzărescu-Rușanu, amintindu-și primele luni din viața copiiilor săi. Născuți prematur, la doar 28 de săptămâni, micuții cântăreau împreună nici două kilograme. (Foto: Arhiva personală a familiei Amzărescu/ Maria în incubator)

În tot acest timp, Erica s-a adaptat acasă, iar o pătură mică și o pernă sunt reperele ei de siguranță. Are propriul dulap cu medicamente și accesorii și o dietă specială, semilichidă. Mănâncă legume piure, orez, quinoa, carne de vită și de curcan pasată și brânză calcică. (Foto: Octav Ganea/Inquam Photos)

„Nu știm cum îi cheamă pe donatori. Fiecare are atribuit un cod în momentul în care devine donator cert și toate analizele sau investigațiile se referă doar la codul acesta”. (Foto: arhiva personală a dr Cristian Bulescu)