Diana Marcu

Astăzi, profesoara din Zărnești, cu păr lung și creț, spune că se bucură de fiecare nouă dimineață cu soare deși poate părea „ușor ciudat”.

Abia întoarsă din luna de miere, Iulia Busuioc și-a descoperit un nodul la sân și de atunci „a început tot dansul”, povestește. Și asta pentru că „a fost un adevărat dans cu acest diagnostic”. Cel de cancer la sân. Avea 30 de ani, lucra în presă și muncea foarte mult.

„Profesorul trebuie, prin ceea ce face, să susțină formarea încrederii în sine a elevului: Poți să faci. Mintea ta poate face, tu ești un câștigător”, spune Gabriela Deliu, care a luat parte la un proiect cu un curriculum de tip STEM, creat de cercetătorii de la Institutul de Fizică a Pământului.

„A fost cumva un pact pe care eu am zis că l-am făcut cu viața, cu destinul, în care eu am zis că cedez o parte din mine numai ca să mai primesc zile, ca să fiu aici pentru copilul meu. Pentru că ăsta a fost principalul motor care m-a ținut. M-am gândit: avea patru ani băiețelul meu și mă chinuisem încă patru ani înainte ca să îl fac și ăsta era singurul gând; că sigur nu o să îl las fără mamă. Copilul meu trebuie să aibă o mamă”, își începe povestea Cătălina Dinu, o tânără care a câștigat lupta cu o boală gravă.

Pacienții nu vor lucruri extraordinare. „Nu sunt foarte mulți oamenii care se plâng că nu e gresie nu știu de care și tâmplărie sofisticată într-o unitate medicală de stat. Pacientul vrea să știe doar ce i se întâmplă în spital, cât de aproape e de scopul pentru care a venit acolo și de ce mai are nevoie ca să își îndeplinească acest obiectiv”, crede doctor Laura Mihaela Suciu, șefa secției de Neonatologie a Spitalului Clinic Județean Mureș, invitată la „Podcastul de fapte bune”.

„Fizica Altfel înseamnă să știi să păstrezi o conexiune permanentă cu elevii. Să fii conectat la ei, iar ei vor fi în felul acesta conectați la tine. Să nu fii acel profesor care întoarce spatele clasei și scrie pe tablă cu markerul și scrie și scrie și scrie, iar elevii nu fac altceva decât să copieze, încercând să țină pasul cu scrierea fără să înțeleagă ceva.”, spune Laurențiu Badea. (Inquam Photos / Octav Ganea).

„Cele mai multe donații prin SMS merg către infrastructura din sănătate și către educație, arată statisticile”, spune Angela Galeța, directoarea Fundației Vodafone România. „Dacă X la sută se duce pe chirie, X la sută pe mâncare, să fie și un procent de 5%, poate 10%, care să meargă spre cauzele sociale. Poate de aici ar trebui să înceapă discuția”, crede Mirela Oprea consilier de filantropie. Despre știința de a dărui, în „Podcastul de fapte bune”, găzduit de Diana Marcu.

Caritate nu doar de Crăciun, de Paște ori în luna în care ne sărbătorim vârsta, ci caritate pe termen lung, pentru că aceasta este esența unui dar sustenabil. Un dar care are efect nu doar asupra stării noastre de bine, ci și asupra oamenilor de lângă noi. Este sfatul Mirelei Oprea, psihoterapeut și consilier de filantropie. (Foto: Nicholas.T.Ansell / PA Images / Profimedia)

„Cunosc oameni care au un portofoliu de donații prin SMS. Au vreo 12 cauze la care donează. Și singurul lor criteriu este ce m-a făcut să simt în stomac. E un criteriu excelent”, spune Mădălina Marcu, consilier de filantropie (Inquam Photos / George Calin).

La ușa pavilionului G7 se formează în fiecare dimineață coada, la care oamenii așteaptă ore bune, indiferent de vreme. În august, în rând se afla, cu un bebeluș în brațe și un copil de mână, Cristina Shatrovska. O întrebare pe care a pus-o atunci a schimbat sensul desfășurării lucrurilor, iar Cristina s-a transformat din cea care primește în cea care oferă sprijin. (Articol de Diana Marcu și Raluca Ion. Foto: Sabin Cîrstoveanu)