Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Slugi hoațe

Cristian Tudor Popescu

Majoritatea românilor cred că N. Ceaușescu a fost un lider bun, că pentru România comunismul a fost bun. Că nivelul de trai era mai ridicat înainte de 1989, că era mai puțină corupție decât în prezent.

Aceiași însă, au votat cu mic, cu mare, într-o veselie, pentru un candidat care face apologia liderilor legionaro-fasciști, în cap cu Ion Antonescu și Corneliu Zelinski, sprijinit de un grup de vetero și neolegionari – dușmani declarați ai comunismului, carevasăzică. 

Aceiași însă, nu sunt câtuși de puțin îngrijorați de tentativele Rusiei lui Putin în a recâștiga controlul asupra României și Moldovei – deși Ceaușescu trecea drept un luptător cu rușii ca să țină România neatârnată.

Sunt contradictorii aceste opțiuni ale românilor majoritari? Nu, sunt complementare, dacă identificăm trăsătura comună fundamentală a ceaușismului, legionaro-fascismului și putinismului – suprimarea oricărei forme de libertate a cetățenilor. Potrivit aceluiași sondaj, nu mai puțin de 80,9% dintre români sunt de părere că înainte de `89 era mai puțină libertate decât acum. Dar dacă le-ar mai crește oleacă nivelul de trai, sau măcar ar trăi cu impresia asta, ar da-o dracului de libertate.

Așa că nostalgia românilor majoritari nu e pentru ceaușism, comunism sau legionaro-fascism. Merge mult mai adânc în timp. Este nostalgia pentru rumânism. Până în secolul XIX, rumâni se numeau, în Țara Românească (în Transilvania – iobagi, în Moldova - vecini), țăranii lipsiți de libertate, legați de moșie, aflați, ei și familiile lor, sub stăpânirea domnului, boierilor sau mânăstirilor – care întrețineau corupția ca mod de viață cvasioficial, în întreaga societate, de sus și până jos.

De aproape 200 de ani, Europa încearcă să-i scoată pe români din condiția de rumâni și din corupția eternă și fascinantă. Fără ca ei să înțeleagă și să vrea a fi trecuți strada. România nu a demonstrat vreodată că are o vocație națională pentru democrație.

Astăzi, am ajuns să cred că e posibil ca dictatura și corupția să fie tradiții la fel de profunde la noi ca sarmalele și țuica. Și să închid tot ce am scris până aici în două cuvinte: slugi hoațe. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

„… Pînă în ziua de azi mă tot gândesc că am cucerit-o pe Lena nu prin calitățile mele, ci datorită faptului că, atunci cînd toate celulele au fost montate pe panouri și marginile cubului microelectronic deveniseră o împletitură de sîrmulițe de diferite culori, la întrebarea ei dezorientată:

Citește mai mult

dr ROXANA VOICA

Cuvântul „sănătos" și-a pierdut, treptat, orice conținut. A mânca sănătos a ajuns să însemne orice: piftie ca sănătate curată, un covrig cu banană dimineața, un suc de portocale la micul dejun. Fiecare are propriile mituri nutriționale, moștenite din familie sau preluate din anturaj și rețelele sociale. Puțini ajung să le pună cu adevărat sub semnul întrebării. Asta pentru că nimeni nu ne-a explicat, cu adevărat, ce se întâmplă în corpul nostru atunci când mâncăm.

Citește mai mult