Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Stadiul implementării directivelor europene care vizează dreptul la apărare și consolidarea drepturilor persoanelor suspectate și acuzate

avocat - Getty

(Foto Guliver/Getty Images)

Av. dr. Gheorghe Florea, președintele Uniunii Naţionale a Barourilor din România (UNBR), a prezentat stadiul de transpunere a directivelor europene, vizând dreptul la apărare și consolidarea drepturilor persoanelor suspectate și acuzate, prin stabilirea unor standarde minime comune privind drepturile la un proces echitabil.

Comisia Europeană a adoptat, în 2016, un pachet de cinci măsuri, constând în trei directive și două recomandări, menite să consolideze drepturile procedurale ale cetățenilor în cadrul procedurilor penale. În acest context, dreptul la apărare este reevaluat și actualizat, pentru a răspunde cerințelor actuale. 

De asemenea, o altă directivă esențială pentru profesia de avocat este cea privind dreptul de a avea acces la un avocat în procedurile penale: DIRECTIVA 2013/48/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din 22 octombrie 2013 privind dreptul de a avea acces la un avocat în cadrul procedurilor penale și al procedurilor privind mandatul european de arestare, precum și dreptul ca o persoană terță să fie informată în urma privării de libertate și dreptul de a comunica cu persoane terțe și cu autorități consulare în timpul privării de libertate.

Această directivă ar fi trebuit transpusă până pe 27 noiembrie 2016, însă reglementările sunt disparate, incomplete. Prin urmare, ar trebui analizate de avocați și aduse la un nivel corespunzător, este de părere av. dr. Gheorghe Florea, președintele UNBR. 

Comisia a adoptat și două recomandări privind garanțiile speciale în cazul suspecților vulnerabili în cadrul procedurilor penale și privind asistența juridică în cadrul procedurilor penale:

  • Recomandarea Comisiei din 27 noiembrie 2013, privind dreptul la asistență juridică pentru persoanele suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor penale
  • Recomandarea Comisiei din 27 noiembrie 2013, privind garanțiile procedurale pentru persoanele vulnerabile suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor penale

În ce privește noutățile aduse de DIRECTIVA (UE) 2016/343 A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale, directiva vine mai degrabă să întărească garanțiile prezumției de nevinovăție prin clarificarea unor aspecte neclare până acum sau neaplicate uniform pe teritoriul european. Neclaritățile legislative produc confuzii și, în consecință abuzuri, spune președintele UNBR.

O primă observație este conturarea clară a domeniului de aplicare al prezumției de nevinovăție.

Directiva se aplică oricărei persoane (persoană fizică) suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor penale și  în toate fazele procedurilor penale, din momentul în care persoana este suspectată sau acuzată de comiterea unei infracțiuni până la anunțarea verdictului final.

Directiva stabilește expres și clar drepturile fundamentale ale unei persoane acuzate sau suspectate în cadrul unei proceduri penale:

  • prezumția de nevinovăție până la dovedirea vinovăției:

țările UE trebuie să ia măsuri pentru a garanta că declarațiile publice făcute de autoritățile publice și deciziile judiciare (altele decât cele care fac referire la vinovăție) nu se referă la persoana respectivă ca fiind vinovată;

de asemenea, țările UE trebuie să ia măsuri pentru a garanta că persoanele suspectate sau acuzate nu sunt prezentate ca și cum ar fi vinovate, în fața instanței sau în mod public, prin utilizarea unor măsuri de constrângere fizică;

  • sarcina probei, care le revine organelor de urmărire penală;
  • dreptul de a păstra tăcerea și dreptul de a nu se autoincrimina;
  • dreptul de a fi prezent la propriul proces – procesul se poate desfășura în lipsa persoanelor suspectate sau acuzate, atunci când este îndeplinită una dintre condițiile următoare:

persoana suspectată sau acuzată a fost informată în timp util cu privire la proces și la consecințele neprezentării;

persoana este reprezentată de un avocat mandatat pe care l-a numit ea însăși sau care a fost numit de către stat.

Țările UE trebuie să garanteze că sunt instituite măsuri reparatorii eficiente în eventualitatea încălcării acestor drepturi.

În cazul în care a fost încălcat dreptul de a păstra tăcerea sau dreptul de a nu se autoincrimina, țările UE trebuie să se asigure că dreptul la apărare și caracterul echitabil al procedurilor sunt respectate pe parcursul aprecierii declarațiilor făcute.

În cazul în care o persoană suspectată sau acuzată nu este prezentă la propriul proces, iar condițiile de mai sus nu au fost îndeplinite, aceasta are dreptul la un nou proces sau la o altă cale de atac care permite reexaminarea pe fond a cauzei, inclusiv prezentarea de dovezi noi.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult