Supraoameni la comandă: cum folosesc tehno-monarhii algoritmii și violența mimetică pentru a remodela ordinea democratică

foto Profimedia

Dacă despre Thiel și Musk am vorbit, să ne uităm câteva momente și la ceilalți ”călăreți”.

Antropologul francez Rene Girard consideră că mesajul fundamental al Iluminismului – asociat de altfel religiei, este o formă de superstiție(43) care nu ne poate ajuta să înțelegem realitatea. El propune o teorie complexă a genezei societății umane axată pe concepte precum violența și țapul ispășitor (44), în care furnizează o analiză comparativă a mitologiei grecești și a mesajului biblic al Revelației (45). Teza sa se bazează pe faptul că în fiecare societate umană dorința are o natură mimetică care duce inevitabil la conflicte și violență, ce amenință să distrugă societatea. Pentru a evita această distrugere, Girard analizează ceea ce el descrie ca mecanismele fundamentale de a canaliza violența către o victimă colectivă de sacrificiu, care poate deveni simbolul violenței colective (46). Acesta este un mecanism pe care Girard îl folosește pentru a interpreta mitologia greacă și o mare parte dintre miturile culturii arhaice. Thiel preia această idee și susține că țapul ispășitor al societății prezentului este ideologia ”woke”-istă reprezentată și condusă de nimeni alta decât Greta Thunberg, imaginea anticristului (47).

Planurile revoluționare ale lui Curtis Yarvin au fost publicate în 2008, sub pseudonimul Melcius Moldbug, când acest ”elf întunecat” (48) cum se auto-caracteriza în cunoscuta Scrisoare deschisă către progresiștii cu mintea deschisă - “An Open Letter to Open-Minded Progressives” – cerea nici mai mult nici mai puțin decât o ”totală resetare a ordinii sociale”, ”distrugerea Catedralei” – cum o numea el, adică realitatea politică a instituțiilor și universităților americane, “ lichidarea democrației, a Constituției (SUA n.n.) și a ordinii de drept”, transferul puterii în SUA ”către un director executiv (CEO, precum Steve Jobs sau Marc Andreessen)”, care va transforma guvernul într-o “corporație profitabilă, ultra-înarmată” (49). Acest regim imaginat de Yarvin urma să ”vândă școlile publice” din State, ”să distrugă universitățile”, ”să abolească presa” și ”să încarcereze populațiile necivilizate” (50). Noul regim trebuia ”să concedieze în masă funcționarii publici (politica sa se numea RAGE – Retire All Government Employees, vezi Musk cu DOGE), să ”întrerupă relațiile internaționale, incluzând garanțiile de securitate, ajutorul internațional și să stopeze imigrația de masă” (51). ”Coincidențele” cu politica DOGE, atacurile lui JD Vance asupra UE, NATO și a europenilor în general, desconsiderarea ONU și retragerea SUA din WHO (Organizația Mondială a Sănătății), anihilarea USAID, tăierea finanțării pentru Harvard, atitudinea administrației americane față de presă și abuzurile ICE sunt doar pentru cei cu ochii și mintea deschise.

După ce în 2013 un articol îl demasca pe Melcius Moldbug ca fiind Curtis Yarvin (52), specialistul tech își fonda o companie numită Tlon cu care a strâns finanțări de la mai mulți magnați tech. Acești binefăcători îi împărtășeau ideile, și anume că lumea ar fi mai bună dacă o conduceau ei. Binefăcătorii erau firmele de investiții ale lui Andreessen Horowitz și Founders Fund, unde co-acționar era miliardarul Peter Thiel (53). Atât Thiel cât și Balaji Srinivasan, pe vremea aceea partener la Andreessen Horowitz, au devenit prietenii lui Yarvin (54)

JD Vance l-a lăudat pe Yarvin și i-a colportat ideile, vorbind despre programul de ”de-wokificare” care ”lovește în inima bestiei”(55). Într-o apariție pe un podcast din anul 2021, JD Vance – fost angajat al lui Thiel – îl cita pe Yarvin când sugera că o viitoare administrație americană sub Donald Trump ar trebui să “concedieze fiecare birocrat de nivel mediu, fiecare funcționar public din aparatul administrativ și să-i înlocuiască cu oamenii noștri”, iar în plus ”să ignore justiția dacă instanțele s-ar fi opus” (56). Marc Andreessen, unul dintre directorii de la Andreessen Horowitz și consultant informal al DOGE (Department of Government Efficiency), îl cita pe ”prietenul său” Yarvin când sublinia nevoia de a avea o personalitate de fier care ”să controleze” birocrația americană (57) 

În 2011, tot din categoria ”coincidențelor fericite”, Yarvin îl identifica pe Trump ca fiind acel caracter care pare să fie ”biologic potrivit” pentru a fi ”un monarh american” (58). Yarvin recomanda apoi, în 2022, ca în cazul în care Trump ar fi reales, să-l numească pe Elon Musk să conducă guvernul (59). Într-un podcast făcut împreună cu Michael Anton – în prezent director planificare politici la Departamentul de Stat – Yarvin argumenta că Harvard trebuie închisă: ”Ideea că tu vei fi un împărat (Caesar) ... când timp încă este operațional Departamentul Realității al altora, este absurdă”, spunea el (60)

Asemeni bolșevicilor, Yarvin crede că singurul lucru care îi împiedică punerea în operă a ideologiei sale este lipsa de dorință directă ca oamenii să aplice ceea ce spune el (61). Yarvin pretindea că tranziția spre regimul propus de el va fi una pacifistă, chiar întâmpinată cu bucurie, deși fantasmele violente apar foarte des în scrierile sale. Pe o postare în Substack în martie 2025 el scria că “dacă monarhul nu este gata să comită un genocid asupra nobilimii sau maselor, atunci trebuie să le câștige loialitatea” (62).

O explicație a vitezei și fermității cu care noua administrație americană își pune politicile autocratice în practică poate fi și avertismentul lui Yarvin că, dacă schimbările nu se întâmplă rapid și deplin, măsurile luate ar putea să genereze rezistență. În interviul din TheNewYorker, Yarvin i-a citat jurnalistei din francezul Louis de Saint-Just, filosoful promotor al ”regatului terorii”: “Cel care face doar jumătate de Revoluție, își sapă singur mormântul.(63)”

Stephen Miller, șeful echipei de la Casa Albă a Președintelui Trump, l-a citat și el relativ recent pe Yarvin pe rețeaua X. JD Vance ceruse ca SUA să se retragă din Europa, un deziderat mai vechi al lui Yarvin (64). Primăvara trecută Yarvin propusese ca toți palestinienii din fâșia Gaza să fie expulzați, iar zona să se transforme într-o stațiune de lux (65). “Am auzit pe cineva spunând că vrea la malul apei?” scria Yarvin ironic pe Substack (66), continuând cinic despre viziunea sa: “Noua Gaza, dezvoltată desigur de Jared Kushner, este Los Angeles-ul Mediteranei, un oraș cu totul nou…afacere imobiliară sublimă cu un guvern absolut perfect, de tipul Apple(67)”

Yarvin propune ca națiunile să fie sparte într-o rețea de orașe-stat, precum Singapore sau Dubai, fiecare având un conducător suveran. Problemele politice eterne cum ar fi legitimitatea, responsabilitatea și succesiunea vor fi rezolvate de un Consiliu Secret care va avea puterea să apeleze și să selecționeze fiecare CEO puternic al fiecărei SovCorp(68). Iar pentru a preveni un director executiv al acestor SovCorp (corporații suveraniste) să pună la cale o lovitură de stat, Yarvin crede că membri consiliilor de administrație trebuie să dețină cheile criptografice care să le permită să dezarmeze sistemele guvernamentale, de la rachete nucleare până la micile arme de mână, printr-o simplă apăsare de buton (69).

Regimurile dictatoriale îi plac lui Yarvin: are cele mai calde epitete pentru dictatorul Nayib Bukele din El Salvador și îl încurajază pe Trump să îi permită lui Putin să pună capăt lumii liberale “nu doar în teritoriile unde trăiesc vorbitori de rusă – ci în toată zona până la Canalul Mânecii”(70)(sic!). Interlocutoarea lui Yarvin mai semnalează că acesta laudă regimurile din China și Rwanda, fără să fi vizitat niciodată țările respective, pentru guvernele lor ”solide” care asigură atât siguranța personală a cetățenilor lor, cât și libertatea personală a acestora (71). Jurnalista mai arată că pe blogul lui Yarvin el însuși a glumit într-o postare în care spunea că sărăntocii din San Francisco ar trebui transformați în biodiesel pentru autobuzele locale, revenind ulterior cu altă idee și anume de a-i încarcera pe toți (72).

Curtis Yarvin pare că citește mințile unor dictatori precum Putin și Kim Jong Un care vor să trăiască veșnic, sau că ar fi scris businessplan-ul de la Enhacement.com, când afirmă că ”dacă nu reușim să dezvoltăm un nou ADN total diferit pentru a schimba oamenii, atunci unii ar trebui să trăiască doar în lumile lor tradiționale”, arătând că, totuși, ”acesta este un nivel al revoluției care e foarte departe de ceea ce regimul Trump-Vance face deja”, opinează cu năduf Yarvin (73)

Până se va ajunge însă la aceste deziderate ale lui Yarvin, ”dizidenții”, adică adepții lui, ”ar trebui să se concentreze pe a fi la modă, prin crearea unei sub-culturi reacționare – o contra-Catedrală”(74).

În seara dinaintea instalării lui Trump la Casa Albă, “Balul Încoronării” s-a ținut la Watergate Hotel, în Washington D.C. Evenimentul a fost organizat de editura neo-reacționară Passage Press, care a lansat recent cartea lui Yarvin’s “Gray Mirror, Fascicle I: Disturbance,” (Oglinda gri, Fascicolul I: Deranjul), prima din seria de patru care vor completa viziunea sa pentru un nou regim politic (75).

Profesorul german Hans-Hermann Hoppe este intelectualul care oferă portalul spre extrema dreaptă. Actualmente pensionar al Universității din Nevada, Las Vegas, Hoppe susține că sufragiul universal democratic a înlocuit accesul la putere al “elitelor naturale”; propune spargerea națiunilor în comunități omogene mai mici; cere ca homosexualii, comuniștii și alți oponenți ai acestei noi ordini sociale rigide să fie ”înlăturați fizic” (76). Deși Hoppe acceptă și statele minimale, în comparație cu Yarvin, germanul crede că libertatea este mai bine păstrată de către monarhii absolute decât regimuri democratice (77). Hoppe adaugă că, spre deosebire de oficialii aleși în mod democratic, un monarh are un stimulent pe termen lung să păstreze siguranța subiecților săi și a statului, deoarece ”atât oamenii cât și statul îi aparțin” (78)

Mulieri îi analizează cartea lui Hoppe ”Democracy–The God that failed”, publicată în 2001, și vede esența celor 13 esee ale neamțului ca fiind bazate pe falsități istorice, ce reprezintă ”o sumă a gândirilor reacționare și antidemocratice” (79): opoziția față de sufragiul universal, favorizarea ”elitelor naturale”; eliminarea indezirabililor pentru a tempera șomajul; liberalizarea completă a contractului (social n.n.) și ocupării populației în economie, a comerțului și a migrației, cerând în același timp instituirea ”anarho-capitalismului” și a ”societății de drept privat”. Hoppe susține că ”orice resursă rară trebuie să fie în proprietate privată, orice întreprindere privată să fie finanțată de clienți care plătesc voluntar sau donatori privați, iar accesul la orice sector productiv, la justiție, la poliție și servicii de apărare să fie liber” (80). Iar în această societate eminamente privată totul trebuie să fie deținut de anumite persoane, inclusiv teritoriile, aeroporturile, porturile, etc. În lipsa oricărui guvern sau autoritate centrală, gestiunea sancțiunilor împotriva privaților care încalcă legea se face de către o societate specializată, la rândul ei privată (81)

Cât despre prevalența monarhiei și a figurii ideatice a monarhului absolut, acestea sunt de dorit spune Hoppe pentru că ”suveranul posedă propriul regat în mod deplin și absolut și își poate astfel exercita autoritatea asemeni unui bun gospodar care are grijă de averea lui”(82).

Pe de altă parte, Hoppe este foarte clar în ceea ce privește atributele monarhului absolutist care ”adoptă politici de imigrare extrem de restrictive, cu deschideri discriminatorii, printr-o politică ce îi va spori valoarea regatului, acest interes personal fiind singurul criteriu care contează”(83)

Cel mai neliniștitor concept emis de Hoppe este cel referitor la oamenii care nu acceptă noua propunere anarho-capitalistă și care prin această ”decădere” ajung ”în aceeași categorie morală cu animalele”, ființe ce ”trebuie separate și expulzate din societate!” (84)

Cu toate acestea prezentate, ieșirile lui Trump, JD Vance sau Pete Hegseth pe teme precum Groenlanda, stațiunea de recreere din Gaza și atacurile asupra politicii a imigrație a UE ne apar acum ca proiecții de putere necesare ale unei ”monarhii absolutiste”: Groenlanda trebuie posedată complet, pentru că doar așa poate ”warlord”-ul să o apere, Gaza trebuie transformată în noua insulă a plăcerilor Epsteiniene – ca să se poată odihni acolo tehno-monarhii, iar UE trebuie pusă la respect sub forma unui tratat de vasalitate prin care să plătească bir celui care va decide sau se va răzgândi dacă o apără, dacă o vinde la bucată lui Putin-Roș Împărat sau îi va expulza doar ”maurii și orientalii” care ”îi ruinează civilizația”.

Deși există cercetători și analiști preocupați de deriva spre extrema dreapta a factorilor de decizie politică din SUA, vocile de la TheAtlantic.com (85) (regimul american actual este numit direct ”fascist”) și din mediul universitar fiind cele mai sonore (profesorul Alexander Cohen denunță clar influența tehno-monarhilor asupra establishmentului american, iar Steven Levitsky, profesor la Harvard, spune că America a alunecat într-o formă ușoară de autoritarism) (86), Președintele Trump a renunțat totuși la Elon Musk, l-a trecut pe o linie secundară pe JD Vance și pare a nu se lăsa influențat complet de tehno-monarhi, ceea ce poate demonstra că nu e totul pierdut. Însă alegerile mid-term vin în noiembrie 2026, iar tânărul JD Vance are ambiții de termen mediu.

Un alt reprezentant al noului curent radicalist este chiar româno-americanul Costin Vlad Alamariu (87) – cunoscut pe Internet ca ”Bronze Age Pervert” (88) – persoană care propune, conform Politico.eu, reîntoarcerea la ”manosferă” (o lume dominată de ”masculi misogini”) alături de alte idei reacționare influențate de filosofia lui Nietzche și bazate pe eroi antici, dar ale căror arhetipuri pervertite vor conduce lumea în secolul XXI: distrugerea lumii decadente a prezentului, reinstaurarea fascismului și înmulțirea selectivă a oamenilor prin reactivarea eugeniei, pentru a da doar câteva exemple (89). Alamariu este autorul Carribean Rithms, un podcast lansat din august 2019 (90) în care face apologia ”Great Man Theory”, văzută ca singură explicație a evoluției istoriei, în care bărbați conduși de inspirații divine, cu un intelect superior și curaj nemaiîntâlnit, au fost singurii capabili să modifice cursul istoriei. Româno-americanul publică apoi în septembrie 2023, sub identitatea sa, cartea ”Selective Breeding and the Birth of Philosophy”, care prezintă teza sa de doctorat de la Yale University din 2015, în care își explică viziunile eugeniste și favorizarea diferențelor de rasă. Chiar dacă ideologia nu este nouă și se bazează pe cultul eroilor promovat de filosoful și istoricul scoțian Thomas Carlyle încă din 1840, adepții săi din prezent nu se limitează doar la a idolatriza astfel de arhetipuri, ci își doresc impunerea lor imediată pe scena politică (91).

Întorcându-ne la modă, capacitatea oamenilor de a-și spori atributele fizice și psihice contra cost și pe alese, cum sugerează Enhanced Ltd., va adânci și mai mult clivajele sociale, creând pentru prima dată în istoria omenirii o diferență uriașă între cei care doresc și își permit să plătească pentru a depăși limitele umane cu care au fost înzestrați de natură. Nimeni nu pune la îndoială noblețea descoperirilor medicale ce salvează vieți, aplicarea tehnologiilor în scop umanitar și salvarea unor funcții vitale prin ajutor tehnologic. Însă de aici și până la stimularea unei mode în mod consecvent, printr-o politică de marketing bine finanțată, pentru ca unii cu dare de mână să devină Supraoameni cu aspirații demiurgice, e cale lungă.

Pornind de la o preopinență a oamenilor pentru imitație, moda – înțeleasă în sens larg, de copiere a comportamentelor de succes pentru a propăși social – a servit secole de-a rândul la influențarea comportamentelor umane. Fie că este vorba despre haine, case, mașini, bunuri de folosință îndelungată, accesul la școli și universități de prestigiu, învățarea unor deprinderi sociale sau simpla copiere a unor comportamente financiare suspecte a fi ”de succes”, mecanismele modei - fie că ne place sau nu - sunt aceleași: plecând de la neutra curiozitate și până la condamnabila invidie, oamenii văd în modă o cale spre bunăstare, o cale de acces spre înalta societate, confortul și respectul propriei persoane – un agent foarte puternic al socializării, ce reflectă identități individuale și care îi situează în același timp pe oameni în diferite ierahii sociale. În peisajul digital al prezentului, ”influensării” devin lideri de opinie care modelează comportamentul consumatorilor și tendințele culturale (92). Bazată pe teoriile fundamentale ale lui Simmel, Baudrillard, Bourdieu și Barthes din domeniul științelor sociale, cercetarea ”Philosophy of clothing. Fashion as a social vector: Unraveling the influence of digital times” realizată de Vázquez-Atochero și Romero-Sanz (2025) arată cum influensării creează o rețea unică între branding-ul personal, participarea activă în comunitate și percepția unui brand (93). Examinând interdependențele dintre modă, media sociale și agenții individuali de promovare, studiul subliniază modalitățile prin care influensării construiesc autenticitate, alimentează încrederea și mediază relația între brand și consumatori (94). În plus, studiul arată utilitatea modelului de influențare bazat pe crearea comunităților-model (95) cât și importanța crescută a influensărilor, cu proponderență în rândul tinerilor, chiar și din afara piețelor bunurilor de lux (96)

Alimentarea unor interacțiuni bidirecționale public-influensăr este crucială, mai arată studiul, la fel precum stimularea participării active prin oferirea răspunsurilor și a posibilității de a comenta produsele și serviciile(97)

Alte cercetări susțin de asemenea importanța modei în influențarea percepției progresului, cu atât mai mult cu cât este vorba despre performanțele unei persoane, fie ele fizice sau intelectuale (98). Bineînțeles, influențarea unui comportament social poate să fie făcută atât în scop educativ, pozitiv, cât și de o manieră perfidă, negativă.

Despre modul în care se poate manipula moda în sensul adoptării noilor produse și tehnologii, Da Empoli oferă o metaforică explicație prin așa-numita ”strategie de creștere a temperaturii” (99). Comparând situația în care în cinematografele americane Coca-Cola descoperise că dacă crește temperatura în sală oamenii consumă mai multe băuturi carbo-gazoase, Da Empoli spune că strategia celor care vor să manipuleze publicul prin rețelele sociale e să ”crească temperatura” prin 3 etape clare: ”identificarea subiectelor de interes, a fracturilor care divizează opinia publică; afirmarea pe fiecare front a celor mai radicale poziții și încurajarea confruntării dintre ele; proiectarea disputei la nivelul întregului public, pentru a încălzi atmosfera cât mai mult” (100).

Adăugați la toate acestea modul de operare al algortimilor, care pot fi concepuți să susțină rostogoliri ale temei dorite accelerate exponențial, și veți obține rețeta succesului influențării publicului în direcția dorită de manipulator.

În concluzie, moda este unul dintre cei mai puternici factori sociali ai influențării comportamentului uman. Se investesc mulți bani în toate sectoarele ei și se cer profituri și mai mari de pe urma modei.

Astfel, stimulând curiozitatea, invidia și aspirațiile demiurgice, Neuralink oferă deja soluții pentru prelungirea și îmbunătățirea vieții prin adoptarea tehnicii ”supra-oamenilor”, de la implanturile în creier (motivate inițial pentru a reda vederea orbilor sau glasul muților (101)și ulterior pentru a facilita traducerea gândurilor în comenzi directe pentru computer (102) până la ”prafurile” vândute prin Enhanced.com.

Fasciștii lui Gentile și Mussolini voiau și ei ”romanul victorios/fascistul perfect”, simbol al individualismului, bazat pe misticism. Hitler și Goebbels idolatrizau rasa ariană, al cărei standard era documentat cu măsurători craniane – psihomotorii - psihosomatice, iar sovieticii (și ulterior comuniștii satelitari) au tot creat ”omul nou” - adică idealul stahanovisto-proletcultist - în același timp drogându-și sportivii pentru doborârea recordurilor în competițiile internaționale. Nord-coreeni livrează de peste două generații ”spectatorul-victorios”, nemâncat dar agil și obedient, în timp ce fundamentalismul musulman a creat idealul ”teroristului-kamikaze”. Regimurile autoritariste au arătat întotdeauna că au nevoie de supermani-model pe care să îi promoveze.

Neuralink și Enhanced.com au și ei propriul proiect de supermani. O secțiune a site-ului Neuralink.com se numește ”Pioneers wanted” (103) unde li se cere celor care vor să devină ”pionieri ai testelor” să se documenteze despre posibilități și să contacteze compania prin clasicul buton ”Alătură-te Registrului nostru de pacienți”. Enhanced.com vinde online prafuri și creme care sprijină forța trupului, potențează funcționarea celulelor și ”oferă sprijin îmbătrânirii sănătoase”, chiar dacă mai jos pe site e afișat și textul care spune că aceste produse ”nu au fost evaluate de Food&Drug Administration” (104).

La așa viziuni, așa personaje, așa necesități. O lume a vitezei, eficacității și eficienței are nevoie de supra-oameni extrem de rapizi, rezistenți, colcăind a testosteron. Orice altă creatură imperfectă este o frână de care tehno-monarhul stăpânitor al Silicon-Donjon-ului trebuie să scape. Figura ideatică trebuie promovată masiv prin tehnici agresive de ”click-bait”, trebuie creați influensări și rețele pe care algoritmii să le transforme în ”moda tuturor modelor”, ceva ”pentru care să ucizi ca să îl ai”.

Concluzii

Perioadele de anarhie în istorie asemeni celei pe care o trăim azi nu au dispărut după discuții rezonabile între oponenți. Ci au dus la instabilitate și apoi războaie. Iar perioadele de instabilitate și conflicte au durat în medie câte o generație, adică în jur de 30 de ani. Dacă ideologiile tehno-fascistă și anarho-capitalistă își au izvoarele cu mai mult timp înainte, evoluțiile lumii de după pandemia Covid-19 par a fi catalizat haita prădătorilor. Aceștia vor controlul politicului și ”crearea lumii noi”.

Tehno-monarhii vor eficiență și eficacitate cu orice cost. Tehnologia este instrumentul lor, deoarece este rece și obedientă. Dar ceea ce uită ei este că modelul capitalist susținut prin ”triunghiul eficiență-eficacitate-etică” nu poate funcționa fără elementul moraliății, al binelui comun, singurul capabil să justifice reformele necesare pentru eficiența și eficacitatea politicilor publice sau companiilor private. Creatorii și exegeții acestui model în economie și politică (105) insistă fiecare pe componenta moralității, fără de care nici societatea și nici economia nu pot funcționa. Tehno-monarhilor nu le pasă. Au ideile lor radicale.

Lumea e din ce în ce mai irascibilă, adevărurile sunt întoarse pe dos, frații și aliații se ceartă. Alianțele se aruncă la gunoi, iar interesele individualiste predomină. În relațiile internaționale fiecare îl privește pe celălalt cu neîncredere. Unora le tremură mâinile pe butoane nucleare, altora le dau sfaturi AI-urile, mai mult sau mai puțin stoice, cu aprecieri probabilistice gradient-stocastice sau bazate pe propagarea inversă, despre calmul necesar în războiul nuclear. Violența predomină și își face simțită prezența cu viteza exponențială a computerelor cuantice care vor opera în curând în conjuncție cu inteligența artificială.

Psihiatrul și specialistul în neuro-științe Manfred Spitzer scria în noua sa carte ”Inteligența Artificială – cum ne ajută și cum ne amenință o creație superioară omului”, tipărită de Humanitas în 2025, un laitmotiv al fiecărui capitol, care suna așa, parafrazând: ¬ Nu Inteligența Artificială per se ne va conduce în viitorul foarte apropiat, dar cei care o finanțează și o gestionează o vor face! Nu softul/agentul de IA va lua slujbele oamenilor, ci acela care îl folosește! ¬. Intenționat sau nu, depinde cum vrem să credem, austriacul se referă la tehno-monarhi și la noi, restul...

În acest prezent tumultuos calea optimă nu e ca oamenii raționali să aștepte cuminți în colțul lor să treacă pericolele generației prădătorilor, ci să acționeze fiecare în comunitatea sa pentru apărarea libertăților umane, a democrației și a civilizației. Altfel, există riscul foarte probabil ca perioada rămasă să o măsurăm nu în clasicele intervale generaționale de 30 de ani, ci în 30 de luni sau săptămâni. Timp în care, chiar dacă se mai poate organiza o Olimpiadă a Superoamenilor, s-ar putea să vedem ultimele medalii purtate vreodată... 

43 Mulieri, Alessandro, op.cit..

44 Ibidem.

45 Ibidem.

46 Ibidem.

47 Ibidem.

48 Similitudinile acestor miliardari tech – Yarvin, Theil, Musk cu nume, personaje, situații și ”ideologii”, decupate din de altfel frumoasa trilogie ”Stăpânul Inelelor” a lui Peter Jackson, sunt des invocate atât de ei înșiși cât și de criticii acestora.

49 Thenewyorker.com: ”Curtis Yarvin’s Plot Against America - The reactionary blogger’s call for a monarch to rule the country once seemed like a joke.

50 Thenewyorker.com, op. cit.

51 Thenewyorker.com: ”Curtis Yarvin’s Plot Against America - The reactionary blogger’s call for a monarch to rule the country once seemed like a joke.

52 Thenewyorker.com, op.cit.

53 Thenewyorker.com, op.cit.

54 ibdem

55 TheConversation.com: ”Friday essay: Trump’s reign fits Curtis Yarvin’s blueprint of a CEO-led American monarchy. What is technological fascism?”, by Luke Munn, 15 mai 2025, https://theconversation.com/friday-essay-trumps-reign-fits-curtis-yarvins-blueprint-of-a-ceo-led-american-monarchy-what-is-technological-fascism-256202

56 Thenewyorker.com, op.cit.

57 Thenewyorker.com, op.cit.

58 Thenewyorker.com, op.cit.

59 ibidem

60 ibidem

61 ibidem

62 ibidem

63 ibidem

64 ibidem

65 ibidem

66 ibidem

67 ibidem

68 Poate dezamăgitor pentru unii cititori, Yarvin se referă la Sovereign Corporations (corporații suverane) și nu la SovRom-uri sau alte filiații sovietice, deși ambele sunt pe gustul unor suveraniști de la noi...

69 Ibidem, articol citat.

70 ibidem

71 Thenewyorker.com, op. cit.

72 ibidem

73 ibidem

74 ibidem

75 ibidem

76 Thenewyorker.com: ”Curtis Yarvin’s Plot Against America - The reactionary blogger’s call for a monarch to rule the country once seemed like a joke. Now the right is ready to bend the knee”, by Ava Kofman, 2 iunie 2025, tipărit pe 10 februarie 2026, op. cit.

77 ibidem

78 Thenewyorker.com op. cit.

79 Mulieri, Alessandro, op.cit.

80 Mulieri, Alessandro, op. cit. pag 151.

81 ibidem

82  Mulieri, Alessandro, op. cit. pag 152

83 ibidem

84 Mulieri, Alessandro, op. cit. pag 153

85 Theatlantic.com: ”Yes, It’s Fascism. Until recently, I thought it a term best avoided. But now, the resemblances are too many and too strong to deny”, de Jonathan Rauch, 25 ianuarie 2026, https://www.theatlantic.com/ideas/2026/01/america-fascism-trump-maga-ice/685751/, accesat pe 1 martie 2026.

86 Hotnews.ro: INTERVIU „Încă suntem o democrație, dar din ce în ce mai puțin o democrație”. Avertisment din SUA despre obiectivul lui Trump, „care nu e spus cu voce tare”, 21 februarie 2026, interviu luat de Adrian Cochino profesorului Alexander Cohen de la Clarkson University, New York, interviu accesat pe 1 martie 2026, https://hotnews.ro/interviu-avertisment-din-sua-despre-obiectivul-lui-trump-care-nu-e-spus-cu-voce-tare-2168996?utm_source=facebook&utm_medium=postare&utm_campaign=facebook_hotnews&fbclid=IwdGRzaAQH1MhjbGNrBAfUb2V4dG4DYWVtAjExAHNydGMGYXBwX2lkDDM1MDY4NTUzMTcyOAABHmuN-u5yktTKosAJaaAsevT2kP22W2edPBbaRUvIKdaA3IEtoFgxvt2Gq49A_aem_lE72Le5d_7Z0q4XrN9PFug și Tvrinfo.ro: ”Exclusiv: Steven Levitsky, profesor la Harvard, despre America lui Trump: Democrația noastră, în grav pericol. Am alunecat într-o formă ușoară de autoritarism”, 26 martie 2025, https://tvrinfo.ro/exclusiv-steven-levitsky-profesor-la-harvard-despre-america-lui-trump-democratia-noastra-in-grav-pericol-am-alunecat-intr-o-forma-usoara-de-autoritarism/

87 Wikipedia.org/wiki/Bronze_Age_Pervert, tipărit la 4 februarie 2026.

88. ibidem

89 ibidem

90 Wikipedia.org/wiki/Bronze_Age_Pervert#Caribbean_Rhythms_with_Bronze_Age_Pervert, tipărit la 4 februarie 2026.

91  Wikipedia.org/wiki/Great_Man_Theory, tipărit la 4 februarie 2026.

 92  Alfonso Vázquez-Atochero și Azahara Romero-Sanz - ”Philosophy of clothing. Fashion as a social vector: Unraveling the influence of digital times”, https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0277539525000123, accesat pe 20 februarie 2026.

93 Ibidem.

94 Ibidem.

95 Ibidem.

96 Ibidem.

97 Ibidem.

98 vezi Dyer Serena – ” Five intellectual fashion statements from history that anticipated today’s dark academia trend”, 16 septembrie 2021, https://theconversation.com/five-intellectual-fashion-statements-from-history-that-anticipated-todays-dark-academia-trend-168035, accesat pe 19 februarie 2026; Arisa Jinnah – ”The Psychological Influence of Fashion”, 21 septembrie 2025, https://research-archive.org/index.php/rars/preprint/view/3090 accesat pe 19 februarie 2026; Paola D’Elia - ”Dressed for the feed: The psychology of fashion in a filtered world”, The Inquisitive Mind, no. 63/ September 2025, https://www.in-mind.org/article/dressed-for-the-feed-the-psychology-of-fashion-in-a-filtered-world , accesat pe 19 februarie 2026.

99 Da Empoli, Giuliano, op.cit. 

 100 Da Empoli, Giuliano, op. cit. pag 88.

101 Vezi cazuistica Neuralink pe www.neuralink.com, dar și BBC.com: ”The man with a mind-reding chip in his brain – thanks to Elon Musk”, de Lara Lewington, Liv McMahon & Tom Gerken, 23 martie 2025 sau Scientificamerican.com și TheGuardian.com.

102 BBC.com: ”The man with a mind-reding chip in his brain – thanks to Elon Musk”, de Lara Lewington, Liv McMahon & Tom Gerken, 23 martie 2025, accesat pe 12 februarie 2026.

103 Neuralink.com, accesat pe 28 februarie 2026.

104 https://shop.enhanced.com/collections/all-products.

105 Dintre gânditorii și contributorii cheie la conceptul ”triunghiul E-E-E” îi amintim pe Peter Drucker, creator al distincției fundamentale dintre eficiență ("a face lucrurile bine cu resurse minime") și eficacitate ("a face lucrurile care trebuie"), pe Karlo Tanjuakio, creatorul termenului "eficiență etică™, pe Irene van Staveren care vorbea de etica eficienței, subliniind că eficiența implică obligatoriu evaluări etice, pe Marno (M.S.) Kaptein cel care a dezvoltat modelul Corporate Ethical Virtues (CEV) – instrument de măsură a eficacității în organizații cu o cultură etică, pe Vilfredo Pareto și Arthur Pigou, șamd. 

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:

Byung-Chul, Han ”Infocratia. Digitalizarea si criza democratiei”, Editura Contrasens, București,

2024.

Da Empoli, Giuliano: ”Vremea prădătorilor”, editura Humanitas, București, 2025.

Levitsky, Steven &

Ziblatt, Daniel: ”How Democracies Die”, Crown Pub Inc., 2019.

Mulieri, Alessandro: ”Technomonarchi – Gli ideologi della nouva destra all’attacco della democrazia”,

Donzelli Editore, Roma, 2025.

Spitzer, Manfred: ”Inteligența artificială - cum ne ajută și cum ne amenință o creație superioară

omului ”, editura Humanitas, București, 2025.

Stanley, Jason: ”How Fascism works – the Politics of us and them”, Ramdon House USA Inc., 2020

Thiel, Peter ”The Straussian Moment”, https://gwern.net/doc/politics/2007-thiel.pdf, consultat pe 20 februarie 2026

Alte materiale:

https://www.forbes.com/sites/roberthart/2024/01/31/billionaire-peter-thiel-backs-doping-friendly-olympics-rival---what-to-know-about-the-enhanced-games/

https://www.enhanced.com/games

https://neuralink.com

https://link.springer.com/chapter/10.1007/978-3-032-04032-9_7

BIL2012 - Mencius Moldbug: How to Reboot the US Government - https://www.youtube.com/watch?v=ZluMysK2B1E, 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp