Inteligența artificială face o predicție despre Trump și Groenlanda

foto Profimedia

Acest studiu aduce în discuție cel mai probabil scenariu spre care ne îndreptăm în următoarele trei luni, dacă SUA va forța preluarea Groenlandei împotriva aliaților europeni. Analiza pe care o veți descoperi în rândurile următoare vine din patru perspective asupra acelorași materiale: una a autorului, iar celelalte trei din partea unor sisteme de Inteligență Artificială cărora le-am cerut să emită cel mai probabil scenariu, în condițiile pe care le vom explica mai jos.

Așa cum arată toate datele în prezent, administrația Trump ar putea forța o preluare ostilă a Groenlandei, ceea ce ar deteriora întregul sistem de alianțe care susține civilizația occidentală, îndreptându-ne pe toți către necunoscutul și pericolele anarhiei. 

Anul 2026 a început în forță prin capturarea lui Nicolas Maduro, fost președinte corupt al Venezuelei, cel care a falsificat alegerile din propria țară pentru a rămâne la putere, cel care – conform acuzațiilor americane – era un susținător și beneficiar al traficului de droguri care afecta SUA. Asemeni altor operațiuni de forță făcute de americani de-a lungul anilor, nici această extragere a lui Maduro și aducerea lui forțată pentru a compărea într-un proces în instanța din New York nu a perturbat prea mult viața politică internațională, unii analiști încercând să justifice operațiunea miliară americană, alții punând-o sub semnul întrebării din perspectiva dreptului internațional. În ceea ce privește emisfera occidentală poate că disputele academică și politică ar fi continuat fără nicio revoluție. Dar n-a fost să fie așa. Pentru că SUA au dat un nou imbold politicii prin forța brută, reiterând atât de la nivelul Președintelui american, cât și al celorlalți factori de decizie americani că ”SUA trebuie să preia Groenlanda pentru propria securitate națională!”(1).

Vom demonstra mai jos că majoritatea aserțiunilor emise de administrația americană sunt greșite, iar cele mai periculoase au fost tocmai tonul și intenția belicoasă cu care au fost susținute aceste afirmații, împotriva aliaților tradiționali ai Americii, aliați pe care s-a bazat construcția transatlantică și lărgirea unui occident fondat pe democrație, colaborare, comerț, forța legii și apărare colectivă.

Declarațiile și faptele responsabililor americani din ultimele două săptămâni ne arată o desconsiderare totală la adresa UE în general și a Danemarcei și Groenlandei în particular. Președintele Trump a cutremurat prin afirmațiile sale tot ce au construit predecesorii săi de la Casa Albă în cei 80 de ani de pace, de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial: încrederea, susținerea reciprocă, NATO și perspectivele unei lumi bazată pe forța dreptului și democrație. Niciun alt Președinte american nu și-a atacat toți aliații și nu a amenințat o întreagă civilizație creată împreună cu europenii, din care beneficiau toate părțile implicate!

Discursurile și faptele

Pe scurt, filmul arată așa: America spune prin vocea lui Trump că va prelua neapărat Groenlanda ”într-un fel sau altul”(2), pregătind deja evantuala ofertă de 700 de miliarde de dolari(3) și un proiect de lege în Congres(4), liderii europeni au dat un răspuns rapid pe 6 ianuarie 2026, spunând că doar Danemarca și Groenlanda își pot decide soarta lor(5), Groenlanda și Danemarca se opun acuzând sfidarea total irațională a americanilor(6), Franța – Marea Britanie – Danemarca – Germania – Suedia debarcă trupe în Groenlanda(7), cărora li s-a ordonat să tragă întâi și apoi să pună întrebări(8), delegațiile daneză și groenlandeză aflate în vizită în SUA nu au reușit să domolească apetitul americanilor, calificând întâlnirea cu Vicepreședintele JD Vance din 14 ianuarie ca fiind ”un dezacord total”(9), cancelariile europene recunosc importanța strategică a insulei, dar acuză tocmai maniera piraterească prin care americanii vor să preia Groenlanda(10), deși toate țările implicate se oferă să contribuie cu toate mijloacele la apărarea teritoriului danez autonom, dacă acesta va fi atacat de un dușman al Occidentului. Bineînțeles că groenlandezii nu vor deloc să fie nici cumpărați nici preluați de SUA(11), europenii reclamă posibilitatea nedorită a distrugerii NATO(12) din cauza aberației americane, 75% din populația adultă a Statelor Unite nu este de acord cu intenția Președintelui Trump! (13), Ministerul de Război american și Congresul (14) nu împărtășesc intențiile de folosire a forței împotriva Groenlandei și Danemarcei. Rusia afirmă prin Medvedeev că Groenlanda ar trebuie să adere la Federația Rusă(15), China respinge planul lui Trump și acuză încălcarea dreptului internațional și a suveranității unui teritoriu (16). Donald Trump anunță că impune noi taxe europenilor care nu-i aprobă politica pentru Groenlanda (17), UE amenință la rându-i cu retaliere economică dacă Groenlanda e preluată cu forța(18), Elveția cea neutră abandonează orice protocol diplomatic și afirmă într-o rară luare de poziție că dreptul internațional trebuie respectat și doar Groenlanda și Danemarca pot decide soarta lor(19). Toată lumea pare că se pregătește pentru ce e mai rău. Violența verbală pare să ceară urgent exprimarea fizică.

În haosul ce anunță o confruntare pe cât de absurdă pe atât de gravă, pare că doar americanul Pontif Leon mai reprezintă lidership-ul rațional și împăciuitor, când spune că trebuie să ne ferim ca ”zelul războiului să nu devină atotstăpânitor”(20).

Lumea democrată nu a fost niciodată mai amenințată decât este acum. Din interior. De către cea mai mare și responsabilă forță a sa de până acum: Statele Unite. Dușmanii lumii libere, ai democrației și comerțului liber, ai valorilor, principiilor, normelor și comportamentelor care au susținut civilizația, exultă. Totul pentru un egoism ieșit din orice tipare ale rațiunii sau realului, promovat de o atitudine de tycoon imobiliar, total nepotrivită în relațiile internaționale.

Tema propusă cercetării cu ajutorul I.A.*

(*cercetarea încheiată pe 18 ian 2026, înainte de Davos!)

Între 4-18 ianuarie am studiat în total 52 de articole de presă, editoriale, sondaje, studii și postări Facebook și X, totalizând 107 pagini, format A4, corp de literă 12, din următoarele surse: ABCNews.com, AFP, CNN.com, Financial Times, FoxNews.com, The Economist, The Guardian, LeMonde.fr, Politico.eu, Reuters, 66North.substack.com, Adevărul.ro, Agerpres.ro, agregatorul Biziday.ro, Contributors.ro, Cursdeguvernare.ro, Defenseromania.ro, Economica.net, Digi24.ro, Financialintelligence.ro, G4Media, Hotnews.ro, News.ro, Republica.ro, TVRInfo.ro, poziții directe ale șefilor de stat și guvern exprimate pe conturi de Facebook și X.

Am pus aceste materiale în format scris într-un singur document, în ordine cronologică, în limbile originale în care au fost scrise – engleză, franceză și română – și le-am copiat apoi pe trei sisteme de IA, anume ChatGPT5, Deepseek și Grok-4, cerându-le, doar pe baza materialelor prezentate, să redea în română ”CEL MAI PROBABIL SCENARIU despre relația SUA cu Groenlanda și cu UE/NATO în următoarele trei luni de zile”, așteptând un răspuns argumentat, de maximum două pagini A4.

Mai jos sunt cele trei răspunsuri, preluate între ghilimele exact cum au fost redactate de fiecare agent IA, pe care le vom comenta ulterior. În completare, trebuie precizat că fiecărui sistem de IA chestionat i-au trebuit, în medie, doar 10 secunde pentru a citi tot materialul oferit (107 pagini) și a redacta răspunsul!

Ce spune ChatGPT pe 18 ianuarie 2026:

” În următoarele trei luni, cel mai probabil NU vedem o invazie americană a Groenlandei și nici o „tranzacție” reală de vânzare, ci o combinație de: escaladare retorică, presiune economică (tarife), negocieri tensionate în grupul de lucru SUA–Danemarca–Groenlanda, consolidare militară europeană simbolică în Groenlanda și accelerarea discuțiilor despre autonomia strategică a Europei și viitorul NATO. Pe scurt: criză prelungită, fără ruptură imediată, dar cu daune structurale serioase pentru relația transatlantică.

Structurez scenariul pe patru axe:

1. Comportamentul SUA: maxim de presiune, minim de acțiune militară directă

Elemente relevante din material:

Trump „nu exclude” utilizarea forței, dar Rubio vorbește explicit de „cumpărare” și opțiuni negociate.

Emisarul Landry spune la Fox și CNBC că „există un acord care ar trebui și va fi realizat” și că președintele „susține o Groenlandă independentă, cu legături economice”.

Casa Albă se bazează mai ales pe tarife, folosite deja ca instrument de presiune (2025) și din nou amenințate acum (10% → 25% pentru state europene cheie). Curtea Supremă urmează să decidă legalitatea utilizării tarifelor, judecătorii fiind „sceptici”.

Sprijinul intern pentru anexare este foarte slab - Reuters/Ipsos: doar 17% dintre americani susțin efortul de a lua Groenlanda; doar 10% susțin utilizarea forței. CNN/SSRS: 75% se opun ca SUA să încerce să ia controlul asupra Groenlandei; 6 din 10 cred că Trump a mers prea departe în extinderea puterii SUA asupra altor țări.

Rezistență semnificativă în Congres, inclusiv republicană: Senatorii Wicker, Collins, Tillis, McConnell, Murkowski, plus congresmeni republicani precum Don Bacon resping ideea. Există deja un proiect de lege care limitează abilitatea președintelui de a ocupa teritorii NATO. În paralel, există un proiect radical (Fine – „Greenland Annexation and Statehood Act”), dar e izolat și politic toxic.

Toate acestea fac ca un atac militar direct în următoarele trei luni să fie:

- extrem de costisitor politic la Washington (risc uriaș de ruptură cu Congresul, mai ales pe fundalul Venezuelei);

- juridic contestabil (posibil ordin ilegal pentru armată, cum spune gen. Ben Hodges);

- profund nepopular în rândul opiniei publice.

Mult mai plauzibil:

- Trump continuă să „amenințe” cu toate opțiunile (pentru presiune și pentru baza MAGA), dar folosește în practică tarifele și șantajul economic ca instrument principal.

Deci, în următoarele trei luni, cel mai probabil:

- Tarifele de 10% sunt anunțate oficial și, dacă nu intervin frâne juridice imediate, încep să fie aplicate (cel puțin parțial) către țări ca Danemarca, Franța, Germania, UK, Olanda, Suedia, Norvegia, Finlanda.

- Casa Albă lasă intenționat în ceață baza legală, mizând pe efectul de presiune imediată până când Curtea se pronunță.

- Trump și aliații (Miller, Landry, Rubio) cresc volumul retoricii: „dacă nu o luăm noi, Rusia sau China o vor lua”, „NATO devine mai puternic cu Groenlanda la SUA”, compară constant cu Venezuela pentru a sugera că „se poate și cu aliați”.

- Dar linia roșie – o debarcare americană ostilă în Groenlanda – rămâne improbabilă în intervalul de trei luni, tocmai pentru că:

• riscul de a declanșa prăbușirea de facto a NATO este recunoscut explicit de mai mulți actori (Frederiksen, Eide, Hodges, analiști din Economist/FT/Politico);
• chiar și în interiorul administrației există voci care vor „deal”, nu „hard way” (Rubio);
• iar apariția trupelor europene în Groenlanda ridică costul politic al oricărei acțiuni militare.

2. Danemarca & Groenlanda: „capul limpede” + consolidarea legăturii cu NATO și UE

Din materiale:

Mesajul Groenlandei e clar și repetat: „Nu vrem să fim americani, vrem să fim groenlandezi”, „Gata cu fanteziile de anexare.” (Nielsen). Toate cele 5 partide din parlamentul groenlandez au semnat declarații comune pe această linie. Motzfeldt: „Alegem Groenlanda pe care o cunoaștem astăzi – ca parte a Regatului Danemarcei.”

Danemarca: Prim-ministrul Frederiksen: o invazie americană ar însemna sfârșitul NATO; Investiții deja decise de ~4,2 mld. USD în securitatea arctică; Gata să ofere SUA mai multe baze, mai mult acces militar, mai multă contribuție la apărarea Arcticii, cu o singură linie roșie: fără schimbare de suveranitate; atât Danemarca, cât și Groenlanda au acceptat crearea unui grup de lucru de nivel înalt cu SUA, care se va reuni „în câteva săptămâni”.

În următoarele trei luni, scenariul cel mai probabil:

- Grupul de lucru se întrunește (probabil de 1–2 ori), cu participare Rubio/Vance – Rasmussen/Motzfeldt;

- Danemarca și Groenlanda vin cu un pachet de „maximă deschidere” pe securitate:

• creșterea prezenței militare daneze și aliate (NATO) în Groenlanda;
• discutarea extinderii sau actualizării acordului de apărare din 1951;
• poate chiar idei de extindere a statutului bazei Pituffik sau crearea altor facilități cu statut special (analog Cipru-UK), dar fără transfer de suveranitate;
• refuză categoric orice formulă care implică „ownership” american sau schimb de steaguri;
• Groenlanda își leagă și mai ferm viitorul de Regatul Danemarcei, temporar: retorica despre independență e pusă „pe pauză” (Nielsen spune clar: „acum stăm cu Regatul”);
• lideri locali care cochetează cu COFA/independență (gen. Fencker) rămân marginali, pentru că presiunea publică internă e puternic anti-anexare.

3. UE și aliații europeni: consolidare militară simbolică și pregătire de „plan B” economic

Elemente relevante:

Mai multe state trimit deja sau anunță trupe în Groenlanda: Suedia, Norvegia, Germania, Franța, plus alte „țări aliate”.

Se organizează exercițiul „Operation Arctic Endurance”: scopul declarat: sprijin pentru Danemarca și „descurajare”.

Opt lideri europeni (Macron, Merz, Meloni, Tusk, Sánchez, Starmer, Frederiksen, plus alții) au semnat o scrisoare comună: „securitatea Arcticii trebuie asigurată colectiv, cu respect pentru suveranitate și integritate teritorială”.

UE: Articolul 42.7 TUE (asistență reciprocă) acoperă „în principiu” Groenlanda; se discută discret despre utilizarea instrumentului Anti-Coercion și despre posibile sancțiuni/comerciale dacă SUA chiar atacă Groenlanda.

Fitch vorbește deja de posibile retrogradări de rating pentru estul Europei dacă NATO se fracturează.

NATO: oficial evită să se poziționeze împotriva SUA, dar recunoaște Groenlanda ca fiind acoperită de art. 5; discută despre „Arctic Sentry”; menține prezență maritimă; unii diplomați NATO consideră că închiderea bazelor SUA în Europa ar fi posibilă ca reacție extremă (Politico).

Pe această bază, în următoarele trei luni:

- Dislocările europene în Groenlanda cresc ușor numeric, dar rămân simbolice: mai multe contingente mici, echipe de recunoaștere, exerciții comune cu danezii;

- semnal politic clar: orice mișcare americană de forță ar însemna lovirea directă a trupelor altor state NATO/UE.

UE: nu activează art. 42.7 (nu există atac propriu-zis), dar pregătește „în sertar” pachete de răspuns economic (sancțiuni vizate, limitări în achizițiile de armament american, etc.) în eventualitatea unei agresiuni; accelerează dezbaterile despre „forța militară combinată de 100.000 de militari” și un „Consiliu European de Securitate” (Kubilius); crește finanțarea și sprijinul economic pentru Groenlanda (în logica draftului Comisiei de dublare a fondurilor după 2028).

UK: confirmă linia descrisă de Defenceromania.ro: nu pune bazele sale militare la dispoziția unei operații americane, cooperează cu Franța și Germania în rezistența europeană, deși formal rămâne aliat apropiat SUA.

Se conturează astfel în trei luni un „mini-consens” european:

- apărare politică, economică și militară (simbolică) a suveranității Groenlandei;

- evitare conștientă a unei rupturi totale cu SUA, pentru a nu compromite definitiv dosarul Ucraina.

4. NATO și ordinea internațională: erodare accelerată, fără explozie imediată

În fine, impactul asupra NATO și ordinii post-1945, în acest interval scurt:

NATO nu se prăbușește în trei luni, pentru că:

• nu există un atac armat efectiv al SUA asupra Groenlandei;
• niciun stat european nu vrea să rupă formal alianța în plină negociere de pace în Ucraina;
• instituțional, reacțiile rămân „sub-ton”: apeluri la calm, discuții în culise, nu declarații oficiale anti-SUA.

Dar declarațiile repetate ale lui Trump („nu am nevoie de drept internațional”, „nu sunt sigur că NATO ar fi acolo pentru noi”) plus Venezuela și acum Groenlanda sapă credibilitatea articolului 5; alimentează percepția că SUA sunt un aliat imprevizibil și potențial periculos, nu doar pentru adversari, ci și pentru prieteni; Europa își accelerează planificarea pentru scenarii de tip „fără SUA” sau chiar „contra SUA” în anumite teatre (cum ar fi Arctica).

Cel mai probabil, peste trei luni vom fi într-o situație de:

Criză înghețată, nu rezolvată: tarife în vigoare sau pe cale să intre în vigoare; grupul de lucru SUA–Danemarca–Groenlanda abia intrat în substanță, fără „deal” clar; prezență militară europeană consolidată în Groenlanda; retorică trumpistă încă agresivă, dar fără pas militar decisiv.

NATO oficial intact, dar cu o încredere mult mai scăzută între flancul european și Washington; cu discuții tot mai deschise în Europa despre „planul B” strategic.

SUA rămân, practic, cu aproape tot ce puteau obține fără a trage un foc:

• acces militar nelimitat în Groenlanda (în practică);
• un început de „război tarifar” cu UE ca instrument de constrângere;
• și, pentru Trump, un câștig simbolic în interiorul bazei sale politice.

Cu alte cuvinte, în următoarele trei luni, probabilitatea cea mai mare este pentru o escaladare controlată, nu pentru „explozia” unei invazii. Dar aceste trei luni consolidează un trend: erodarea accelerată a vechii ordini bazate pe reguli și a NATO ca alianță de încredere reciprocă, înlocuită treptat de logica tranzacțională și de confruntare latentă între cele două maluri ale Atlanticului.”

Ce spune Deepseek:

” Scenariul Cel Mai Probabil pentru Relația SUA–Groenlanda–UE/NATO (Următoarele 3 Luni)

Introducere:

Bazându-mă exclusiv pe materialele furnizate, cel mai probabil scenariu pentru următoarele trei luni este unul de criză gestionată și impas diplomatic, dar cu risc crescând de escaladare economică și politică. SUA nu va renunța la pretențiile asupra Groenlandei, dar nu va recurge imediat la acțiune militară. În schimb, va intensifica presiunile diplomatice și economice. UE și NATO vor răspunde prin consolidarea apărării Groenlandei și a coeziunii alianței, dar vor evita o ruptură totală din cauza dependenței de SUA în alte domenii (ex. securitatea Ucrainei). Iată argumentația detaliată:

1. Scenariul de bază (60-70% probabilitate): impas și presiune continuă

SUA va menține retorica agresivă și presiunile economice: Președintele Trump a anunțat deja tarife condiționate pe țări europene (10% începând cu 1 februarie, crescând la 25% pe 1 iunie) pentru a forța un acord. Acest lucru este menționat în multiple surse (FoxNews, CNN, Reuters). Aceste tarife vor intra în vigoare, deoarece Danemarca a refuzat categoric vânzarea sau cedarea Groenlandei. Trump vede acest instrument economic ca principalul său mijloc de coercție, mai degrabă decât acțiunea militară imediată.

Lovitura de efect va fi juridică și economică: Tarifele vor provoca dispute comerciale majore în cadrul WTO și vor duce la amenințări clare din partea UE de răspuns reciproc (FT.com citează amenințări franceze de a afecta relațiile economice). Totuși, nici SUA, nici UE nu vor dori o ruptură comercială totală, așa că negocierile vor continua în paralel cu conflictele.

Grupurile de lucru vor deveni principalul canal diplomatic: S-a stabilit deja un grup de lucru tripartit (SUA, Danemarca, Groenlanda) care se va întâlni în săptămânile ce urmează (Reuters, FT.com). Acesta va fi forumul principal de discuții, dar va progresa extrem de încet. SUA va continua să ceară control total, în timp ce Danemarca va oferi doar posibilități extinse de bază militară și cooperare economică (cum a sugerat ministrul danez de externe pe Facebook). Rezultatul imediat va fi un blocaj.

Prezența militară europeană în Groenlanda se va consolida: Danemarca și alți aliați europeni (Germania, Franța, Suedia, Norvegia) au început deja să trimită personal militar și echipamente în Groenlanda pentru exerciții (FT.com, Politico.eu). Acest lucru va continua și se va intensifica, având două scopuri: (1) o demonstrație simbolică de solidaritate și suveranitate și (2) crearea unui "obstacol" (tripwire) care să crească costul politic și uman al oricărei potențiale acțiuni militare americane.

NATO va supraviețui, dar va fi paralizat: Amenințarea existentă asupra unui stat membru (Danemarca) va crea o criză fără precedent în Alianță. NATO nu va fi desființat, dar va deveni inoperant pe tematica Groenlandei. Cooperarea în alte zone (ex. Ucraina) va continua, dar cu o încredere profund erodată. Statele membre vor începe discuții serioase despre "autonomia strategică" europeană și planuri de rezervă fără SUA (Politico.eu, Hotnews.ro).

Factorii care sprijină acest Scenariu (și exclud atacul imediat):

- Opțiunea militară este costisitoare și incredibil de riscantă: Atacarea unui aliat NATO ar distruge credibilitatea SUA în întreaga lume și ar provoca un val instantaneu de sancțiuni economice severe din partea UE. Armata americană însăși este reținută (conform Politico.eu, oficiali din Pentagon rezistă ideii). Riscul este pur și simplu prea mare chiar și pentru administrația Trump;

- Opinia publică americană este împotrivă: Sondajul CNN (prezent în materiale) arată că 75% dintre americani se opun preluării Groenlandei. Această opoziție include 50% dintre republicani. Acest lucru face ca acțiunea militară să fie un pariu politic periculos;

- Procesul juridic pentru tarife este în desfășurare: Curtea Supremă a SUA urmează să se pronunțe în următoarele săptămâni cu privire la legalitatea utilizării puterilor de urgență pentru impunerea de tarife (menționat de CNN). Aceasta va câștiga timp și va oferi administrației o cale de retragere sau o justificare;

- Focusul strategic al SUA este împărțit: Administrația este profund implicată în gestionarea situației din Venezuela după capturarea lui Maduro. Deschiderea unui nou front arctic de criză simultan este o povară logistică și strategică majoră.

2. Risc de Escaladare (30-40% probabilitate):

Scenariul de bază poate degenera dacă:

- Trump devine frustrat de blocaj: Dacă grupul de lucru nu produce rezultate și tarifele nu forțează capitularea europeană, Trump poate escalada retorica sau acțiunile. Acest lucru ar putea include sancțiuni îndreptate împotriva unor oficiali danezi sau groenlandezi, sau chiar o mișcare navală agresivă în apele groenlandeze pentru a testa reacția;

- Apare un incident militar sau diplomatic: Prezența crescută a trupelor americane și europene în regiunea Arctică crește riscul unui incident neintenționat (ex. o confruntare între nave), care ar putea degenera rapid;

- Presiunea internă în SUA: Dacă Trump este acaparat de alte crize interne, ar putea utiliza acest conflict extern pentru a-și mobiliza baza electorală, escaladându-l intenționat.

Concluzie:

În următoarele trei luni, cel mai probabil vom asistat la o criză înghețată. SUA va aplica tarife și va negocia din poziție de putere, în timp ce Europa va consolida prezența în Groenlanda și va riposta economic, dar fără a provoca o ruptură totală. Nu se va produce anexarea forțată, dar nici pretențiile americane nu vor dispărea. Relațiile transatlantice se vor afla într-o stare de tensionată și paralizie profundă, cu NATO supraviețuind ca instituție, dar fiind slăbit critic. Scenariul unui război sau al unei anexări rămâne puțin probabil în acest interval scurt de timp datorită costurilor imense și opoziției generale, dar calea către o deteriorare economică și diplomatică majoră este deja deschisă și va fi parcursă.”

Ce spune Grok-4:

” Cel mai probabil scenariu pentru relația SUA cu Groenlanda și UE/NATO în următoarele trei luni:

În următoarele trei luni (ianuarie-martie 2026), relația dintre SUA, Groenlanda, UE și NATO va fi marcată de o escaladare retorică, urmată de negocieri intense, dar probabil fără un conflict militar deschis. Acest scenariu se bazează pe analiza materialelor furnizate, care evidențiază ambițiile lui Donald Trump, opoziția europeană și constrângerile interne din SUA. Argumentez mai jos că un acord temporar, bazat pe concesii diplomatice, este cel mai probabil, deși riscul unei crize mai profunde persistă.

Trump a reiterat constant că Groenlanda este esențială pentru securitatea SUA, datorită poziției sale strategice și resurselor minerale, amenințând cu tarife sau chiar forță militară dacă nu se ajunge la un acord (a se vedea declarațiile sale din ianuarie 2026). Totuși, materialele arată că preferă o soluție negociată, cum ar fi un acord de asociere liberă (COFA), care ar permite SUA o prezență militară sporită fără a anexa direct teritoriul. De exemplu, întâlnirea planificată între secretarul de stat Marco Rubio și oficialii danezi (în ianuarie 2026) sugerează că Washingtonul va prioritiza diplomația, cel puțin inițial, pentru a evita un scandal internațional care ar putea afecta alegerile mid-term din SUA. Sondajele interne (cum ar fi cel Reuters/Ipsos) indică o opoziție majoră în rândul americanilor (75% împotriva anexării), ceea ce ar putea tempera acțiunile agresive ale administrației, forțând-o să caute compromisuri.

Pe partea europeană, UE și NATO vor răspunde cu o strategie de descurajare combinată, bazată pe solidaritate diplomatică și posibile concesii. Lideri precum Mette Frederiksen (Danemarca) și Emmanuel Macron (Franța) au avertizat că o anexare ar distruge NATO (vezi declarațiile din ianuarie 2026), ceea ce face ca o escaladare militară să fie puțin probabilă, dat fiind că SUA ar pierde un aliat cheie. Materialele arată că Europa va intensifica prezența militară în Groenlanda (e.g., trupe din Germania, Suedia și Franța), dar va evita confruntările directe, optând pentru negocieri. UE ar putea oferi Groenlandei fonduri suplimentare (peste 500 de milioane de euro din bugetul viitor), pentru a contrabalansa ofertele americane și a menține loialitatea teritoriului față de Danemarca. Această abordare pragmatică, evidentă în declarațiile liderilor europeni, ar putea duce la un acord temporar, cum ar fi extinderea bazelor americane în Groenlanda, fără a schimba suveranitatea.

Riscurile rămân, totuși, semnificative. Dacă negocierile eșuează, Trump ar putea impune tarife (10-25% pe bunuri europene), ceea ce ar tensiona relațiile economice (așa cum a amenințat în ianuarie 2026). Totuși, materialele sugerează că Trump va evita un conflict major, deoarece ar putea izola SUA pe scena internațională (e.g., reacțiile Chinei și ale aliaților europeni).

În concluzie, scenariul cel mai probabil este unul de status quo alterat: negocieri care calmează tensiunile, cu UE și NATO câștigând timp pentru o autonomie strategică mai mare, dar fără a declanșa o criză globală.”

Observații necesare: Contra-argumentele distrugerii NATO și a continuării colaborării transatlantice

În primul rând, ipocrizia afirmației că ”NATO nu ne-ar ajuta dacă am avea nevoie de ei”(21) este demontată prin faptul că singurul stat care a cerut activarea art. 5 al apărării colective, în întreaga istorie a NATO, este tocmai SUA, prin Președintele George Bush Jr., ca urmare a crimelor comise de atacurile teroriste din 11 septembrie 2001. Iar toți aliații au sărit nemijlocit în ajutorul SUA!(22). Inclusiv România, care nici măcar nu era membru NATO la acea dată! Serviciile de intelligence aliate au colaborat cu americanii și au urmărit Al-Qaeda peste tot în lume. În operațiunile din Afganistan – ca de altfel în toate acțiunile militare în care le-a fost cerut sprjinul – europenii (britanici, danezi, etc.) au sângerat și murit alături de americani, pentru apărarea intereselor tuturor, deci și ale Americii. SUA l-au prins și executat pe Osama bin Laden și datorită ajutorului aliaților. O serie de alți teroriști sau criminali internaționali au fost prinși, la cereerea SUA. Colaborarea militară a aliaților, în toate conflictele, s-a bazat pe schimburi de informații și o interoperabilitate a contingentelor multinaționale, de obicei sub conducerea directă a americanilor.

Mai mult chiar, faptul că Europa nu și-a dezvoltat o armată separată pentru a se apăra singură, încă de la ideea franco-germană cu EUROCORPS din 1996-1998, are drept cauză tot Statele Unite, care nu au susținut niciodată proiectul, iar europenii au renunțat de-a lungul anilor la inițiativă tocmai pentru a nu concura/dilua NATO! Atât timp cât comanda Alianței era în mâini americane, strategia nucleară era stabilită tot la Washington, iar statele europene plăteau oricum pentru securitatea lor prin susținerea trupelor americane în bazele europene, este mai mult decât ipocrită acuza că ”europenii nu sunt în stare să se apere” sau că nu ar fi dorit asta. Fără a mai pune la socoteală că majoritatea armatelor europene au achiziționat echipamente militare în principal de la SUA, pentru interoperabilitate, vezi escadrilele de F16 și F35, rachetele, radarele și tancurile.

Adăugați aici că niciun novice în arta războiului nu ar face gafa ca, în același timp în care își reafirmă rolul de hegemon - și pedepsește prin război Venezuela, Iran, Cuba, Mexic - să-și arunce în aer și proprii aliați, disprețuindu-i la fel de mult ca pe inamici, în documentul de politică a securității și în repetate luări de poziție în arena internațională.

În al doilea rând, din punct de vedere juridic, aliații europeni au susținut SUA atât în Consiliul de Securitate al ONU (prin art. 51 al Cartei ONU), cât și în parlamentele naționale, aplicând rezoluții ale ONU pentru majoritatea operațiunilor militare americane de la începutul anilor 1990 și până anul trecut. Principiile democratice și ale dreptului internațional au făcut posibile o serie de colaborări între aliați, fie că ele au fost cerute de SUA direct sau prin intermediul NATO: fosta Yugoslavie, Irak, Iran, Afganistan, Siria, Yemen, etc. SUA pare să nu realizeze că aruncând în aer sistemul dreptului internațional își face rău singură, deoarece nimic nu va mai fi recunoscut sau respectat de nimeni!

În al treilea rând, din perspectivă financiară și economică, aliații europeni și SUA au cele mai mari schimburi economice între două regiuni ale globului, sistemele lor financiare și de comerț sunt interdependente și aduc beneficii reciproce. Plățile bancare internaționale, WTO, sateliții, aeronautica și computerele, toate s-au dezvoltat împreună. Schimburile comerciale: UE-SUA realizează împreună aproape 30% din comerțul mondial cu bunuri și servicii și 43% din PIB-ul mondial! În 2024, comerțul transatlantic cu bunuri și servicii a ajuns la peste 1,68 de mii de miliarde de Euro! UE și SUA reprezintă fiecare principalul partener în comerțul cu bunuri pentru cealaltă parte (23). Cheia înțelegerii acestei colaborări e puterea de cumpărare a cetățenilor UE și SUA: în prezent nicio altă variantă de comerț cu Asia, Rusia sau Africa nu poate aduce o prosperitate mai mare Americii, deoarece oamenii din acele zone nu au nici pe departe capacitatea de a cumpăra produse sau mai ales servicii americane high-end, așa cum o fac europenii!(24)

Așadar, în limbajul banilor atât de drag Președintelui Trump, ruperea relațiilor transatlantice ar fi un dezastru financiar și economic (și) pentru SUA, care va cauza cele mai mari pierderi bănești din istoria omenirii, ceea ce ar face să pălească, comparativ, orice criză de până acum.

În al patrulea – dar nu în ultimul rând – comunitatea de idei, valori-norme-comportamente, care a asigurat 80 de ani de pace, bazată pe drepturile omului, democrație liberală și comerț liber internațional a fost propusă și susținută de SUA, care este acum apărată mai degrabă de europeni, canadieni, japonezi și australieni, a adus beneficii tuturor acestor actori internaționali și a permis nivelul de dezvoltare socio-economică la care am ajuns cu toții. Democrația, liberalismul economic, sistemul dreptului internațional și respectul între parteneri sunt date toate la o parte acum, deschizând fără nicio conotație muzicală ”the highway to hell”.

Comentarii și concluzii privind cel mai probabil scenariu pe următoarele trei luni

Asemănările ”analizelor” făcute de cele trei sisteme de IA sunt foarte importante: nu va exista un conflict cald transatlantic – UE nu-l dorește din perspectiva comuniunii democratice și a securității proprii, SUA nu îl dorește pentru că ar fi prea scump; UE și NATO doresc o tergiversare prin comisii și negocieri, care poate fi ajutată de situația internă din SUA dacă Congresul i se opune lui Trump, sau înrăutățită dacă Trump forțează nota; NATO supraviețuiește, dar blocajul instituțional rămâne; va exista o deteriorare înceată a relațiilor între Danemarca+Groenlanda și, respectiv, SUA. Concluziile sistemelor de IA sunt realiste, logice, foarte posibile și au susținere în practică.

Toate cele trei IA prevăd un viitor sumbru pentru relația transatlantică, suprapunând logica tranzacționistă a puterii peste orice alt argument sau fapt. Apoi, în esență, toate trei sistemele înclină spre o abordare solitară a securității internaționale, bazată eminamente pe varianta intereselor americane, pe cale de consecință o modificare a arhitecturii de securitate mondială. Toate spun că relația transatlantică va fi rău-afectată.

În ceea ce privește deosebirile, lăsând la o parte forma – ChatGPT a făcut cea mai lungă analiză, de 4 pagini, Deepseek a scris 2 pagini și jumătate, pe când Grok a oferit cel mai scurt text încadrându-se în cele 2 pagini cerute, ChatGPT a venit cu cel mai structurat scenariu probabil, mergând pe patru planuri, luând mai multe variabile în considerare, și cel mai amănunțit. Deepseek a fost singurul care a oferit procente privind probabilitatea de îndeplinire a scenariului și înrăutățirea acestuia, iar Grok a avut cea mai comprimată concluzie.

Consider și eu, asemeni mai multor analiști, că, din păcate, relațiile internaționale bazate pe dreptul internațional și Pax Americana au luat sfârșit și că ne pregătim să le înmormântăm. Odată cu al doilea mandat al lui Trump am intrat într-o eră a dreptului forței, a tranzacționalismului amoral, a redesenării continue a alianțelor și a răsturnării valorilor. Dacă asta convine marilor puteri, țările mici și mijlocii vor trăi pe muchie de cuțit și vor fi forțate să intre în conjuncturi nu doar schimbătoare, ci și foarte periculoase.

ONU este deja blocat și din păcate nu va mai contribui curând la rezolvarea conflictelor internaționale. Tratatele internaționale precum cel al fondării ONU, cel al limitării testelor nucleare START între SUA și Rusia, al NATO și chiar al UE e foarte probabil să fie reconfigurate(25). Crearea la Davos a ”Consiliului pentru Pace” în aceeași filosofie a contributivității, dar sub paradigma unui ”CEO planetar”, care are decizia finală poate dilua și mai mult rolul unui ONU a cărui Cartă statutară a fost adoptată de statele lumii. Cumulând aceste tendințe cu faptul că SUA își dorește să intre în posibile astfel de negocieri fără aliați, apărându-și selectiv o emisferă nordică a căror granițe sunt oricum neclare, țările din zone precum Europa de Est, Africa sau America de Sud au motive reale să fie îngrijorate.

Forțarea preluării Groenlandei poate deveni în scurt timp cea mai mare greșeală de politică exernă a SUA din toate timpurile, deoarece va fi făcută pe timp de pace împotriva aliaților, într-o epocă de început al haosului și forței, când orice rațiune îndreaptă spre alianțe și sprijin reciproc, ca soluție minimală de risc-management împotriva neprevăzutului care urmează. Nici măcar SUA nu poate conduce lumea pe termen mediu sau lung fără aliați, fără un sentiment de încredere și predictibilitate. Acționând strategic și tactic doar unilateral, americanii riscă să își creeze cei mai mulți dușmani pe care i-au avut vreodată, iar în condiții de haos și dezechilibru total nici poziția de frunte a eșichierului internațional nu va mai fi garantată. Practic, întreaga ”Donroe Doctrine”, a împroprietăririi emisferei nordice de către SUA, chiar dacă ar avea succese locale temporare în primă fază, nu poate fi susținută nici măcar pe termen mediu fără un sistem de alianțe(26), iar asta se va întoarce ca un bumerang împotriva Americii.

SUA au avut în Groenlanda 17 baze militare în timpul Războiului Rece(27). Acestea pot fi reactivate oricând, în baza tratatului din 1951. Atât Groenlanda, cât și Danemarca sunt de acord cu asta. UE, așijderea. Sistemul de înțelegeri COFA(28), pe care americanii l-au conceput pentru statele din emisfera lor în vederea protejării acestora prin amplasamente militare, ar putea include Groelanda, așa cum a inclus Mexicul, Canada și Insulele Pacificului, fără a cumpăra toate aceste țări(29).

Politica internă americană, mid-term elections din toamna lui 2026, revoltele interne contra ICE și a stilului tăios al lui Trump, pot influența și ele politica externă a SUA în sensul normalizării relațiilor cu aliații, mai degrabă decât radicalizările gen ”Greenland Annexation&Statehood Act”. Faptul că Președintele american a anunțat imediat după Davos că a ”convenit o soluție pentru Groenlanda, împreună cu Secretarul-General al NATO”, a fost doar de natură să liniștească temporar apele, fără a explicita public miezul soluției. Este nevoie de calmarea tuturor părților, chiar dacă modelul vehiculat în media al bazelor engleze din Cipru nu cred că este cel mai potrivit pentru Groenlanda – se poate imagina altul.

Suntem în acest moment în fața unei ”dileme de securitate” a Alianței Nord-Atlantice: cu cât americanii vor întreprinde mai multe măsuri unilaterale pentru propria securitate, cu atât europenii vor reacționa și vor propune acțiuni eminamente europene, cu precizarea că spirala escaladării se poate autoîntreține pe o perioadă mai lungă. Finalul poate fi însă foarte periculos pentru întreaga civilizație occidentală, incluzând aici România.

Achiziția Groenlandei: scenariu foarte probabil pe termen mediu, dar nu lipsit de probleme

Scriam în Republica.ro încă de anul trecut(30) că SUA au o istorie a achizițiilor de teritorii de la mai multe state. Chiar direct de la Danemarca, după cum știm în cazul Insulelor Virgine. Americanii au și banii necesari. Plus voința și forța necesare pentru a ”stoarce” un acord din partea ”achiziționaților”.

Valoarea insulei, stabilită foarte lax undeva între 400-700 de miliarde de dolari(31), care să includă și ”premierea” directă a locuitorilor insulei (vezi ofertele de anul trecut de 10.000 de dolari pt fiecare din cei 57.000 de groenlandezi), pare atrăgătoare, dar are o problemă: de la cine cumpără SUA teritoriul: Danemarca, sau Groenlanda însăși? Legal ar fi Danemarca, iar procedura independenței insulei e prea consumatoare de timp pentru administrația americană.

Ceea ce pare să nu vrea să înțeleagă administrația Trump este că orice hegemon are nevoie de aliați. Până și comuniștii știau asta. Cea mai mare diferență între americani și aliații lor, spre deosebire de sovietici și sclavii acestora, a fost până acum tocmai consultarea, conlucrarea, încrederea și ascultarea celuilalt membru al echipei, căci orice articol 5 se bazează de fapt pe un art. 4. Iar deteriorarea relațiilor transatlantice poate duce și la probleme administrative și economice grave în interiorul SUA.

Așadar, pe termen mediu, probabilitatea achiziției Groenlandei, chiar și prin forțare, era și este cel mai plauzibil scenariu într-o lume a forței condusă de un lider care vrea să rămână în istorie cu orice preț. Însă faptul că acest lider se iluzionează că hegemonul trebuie să fie singur în această întreprindere, dacă se va întâmpla în realitate, se va dovedi a fi o greșeală gravă cu cicatrici adânci.

1 Politico.eu: Trump on return trip to Washington predicts demise of Cuba, warns Colombia, threatens Greenland, 4 ianuarie 2026, și ABCnews.go.com: Trump again says 'we need Greenland' after Danish officials outline 'fundamental disagreement', 15 ianuarie 2026.

2 BBC.com – ”Trump says US needs to 'own' Greenland to prevent Russia and China from taking it”, 10 ianuarie 2026

3 Digi24.ro: SUA au pregătit oferta de cumpărare a Groenlandei. La cât au evaluat americanii costul celei mai mari insule din lume, 14 ianuarie, 2026, citând NBC News.

4 https://fine.house.gov/news/documentsingle.aspx?DocumentID=118 din 12 ianuarie 2026 și Axios.com: ”House Republican introduces bill to let Trump annex Greenland”, 12 ianuarie 2026.

5 Biziday.ro: Declarație comună a mai multor lideri europeni privind Groenlanda, 6 ianuarie 2026.

Scrisoarea comună a fost semnată de președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz, premierul italian Giorgia Meloni, premierul polonez Donald Tusk, premierul spaniol Pedro Sánchez, premierul britanic Keir Starmer și de premierul danez Mette Frederiksen. Aceștia au transmis că “securitatea arctică rămâne o prioritate cheie pentru Europa și este esențială pentru securitatea internațională și transatlantică.”

Scrisoarea integrală:

“NATO arată clar că regiunea arctică este o prioritate, iar aliații europeni iau măsuri. Noi și mulți alți aliați ne-am intensificat prezența, activitățile și investițiile pentru a menține siguranța Arcticii și a descuraja adversarii. Regatul Danemarcei – inclusiv Groenlanda – face parte din NATO.

Securitatea în Arctica trebuie, prin urmare, asigurată în mod colectiv, împreună cu aliații NATO, inclusiv Statele Unite, prin respectarea principiilor Cartei ONU, printre care suveranitatea, integritatea teritorială și inviolabilitatea frontierelor. Acestea sunt principii universale și nu vom înceta să le apărăm.

Statele Unite sunt un partener esențial în acest demers, în calitate de aliat NATO și prin acordul de apărare dintre Regatul Danemarcei și Statele Unite din 1951. Groenlanda aparține poporului său. Danemarca și Groenlanda, și numai ele, sunt cele care decid în chestiunile care privesc Danemarca și Groenlanda”.

6. Premierul Mette Frederiksen pe Facebook, în 4 ianuarie 2026; FT. com: Donald Trump seizing Greenland would end Nato, warns Denmark din 4 ianuarie 2026 și Digi24.ro: Replica premierului Groenlandei pentru Trump: „Gata cu fanteziile de anexare”, 5 ianuarie 2026

7.  Defenceromania.ro: Sfârșitul „Relației Speciale”? Cum a ajuns Marea Britanie să conducă rezistența europeană împotriva planului lui Trump de anexare a Groenlandei, 11 ianuarie 2026.

8 Defenceromania.ro, ibidem.

9. Postare Facebook a Ministrului de externe al Danemarcei, Lars Løkke Rasmussen, 15 ianuarie 2026.

10. Digi24.ro: Replica premierului Groenlandei pentru Trump: „Gata cu fanteziile de anexare”, 5 ianuarie 2026

11. POLITICO.eu: ‘We don’t want to be Americans’: Greenland’s political parties hit back at Trump, 10 ianuarie 2026.

12. Prim-ministrul Danemarcei ; Biziday.ro: Generalul Ben Hodges, fost comandant al trupelor americane din Europa, atrage atenția că “SUA nu mai sunt de încredere, iar Europa trebuie să fie fermă” împotriva Administrației Trump, 6 ianuarie 2026; BBC.com: Why does Trump want Greenland and what could it mean for Nato?, 15 ianuarie 2026 și Politico.eu: Macron: US is ‘turning away’ from allies, 8 ianuarie 2026

13. Sondaj CNN.com: ”75% of Americans oppose US attempting to take control of Greenland, CNN poll finds”, 15 ianuarie 2026 și Sondaj Fox News https://www.foxnews.com/politics/most-americans-say-no-greenland-takeover-even-republicans-split-poll din 17 ianuarie 2026.

14. Reuters: US lawmakers in Denmark seek to 'lower temperature' after Trump's Greenland threats, 17 ianuarie 2026

15. Digi24.ro: Dmitri Medvedev susține că locuitorii Groenlandei ar putea vota pentru aderarea la Rusia: „Nu vor mai apărea steluțe pe steagul SUA”, 13 ianuarie 2026.

16.ABCnews.go.com: China says US shouldn't use other countries as 'pretext' to pursue its interests, 12 ianuarie 2026

17.  TheGuardian.com: Donald Trump says he may put a tariff on ‘countries that don’t go along with Greenland’, 16 ianuarie 2026

18. TVRinfo.ro: Liderii europeni consideră ”inacceptabilă” amenințarea lui Trump cu noi taxe privind Groenlanda. Ședință de urgență a ambasadorilor din UE, la Bruxelles, 18 ianuarie 2026.

19.Hotnews.ro: Reacția mai puțin obișnuită a unei țări neutre din Europa după ce SUA au amenințat din nou că vor prelua Groenlanda, 7 ianuarie 2026.

20. LeMonde.fr: Pope Leo says 'war is back in vogue', 9 ianuarie 2026

21.  Politico.eu: Trump hammers NATO allies while Greenland crisis deepens - “I DOUBT NATO WOULD BE THERE FOR US IF WE REALLY NEEDED THEM,” says American president, 7 ianuarie 2026.

22. Euractiv.com: ”The ultimate sacrifice Europe made for America”, 9 ianuarie 2026; a se vedea și https://www.nato.int/en/what-we-do/introduction-to-nato/collective-defence-and-article-5;

 https://www.nato.int/en/about-us/official-texts-and-resources/official-texts/2001/09/11/statement-by-the-north-atlantic-council

23. https://www.consilium.europa.eu/ro/infographics/eu-us-trade/

24. Pentru o comparație GDP/capita între țările lumii vezi https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.PCAP.CD

25. Politico.eu: ‘I don’t need international law’: Trump’s Wild West doctrine freezes European brains, 9 ianuarie 2026.

26. Economist.com: ”The Donroe delusion”, 8 ianuarie 2026

27. Economist.com: The White House weighs how to acquire Greenland, 5 ianuarie 2026.

28. FT.COM: How Donald Trump could take control of Greenland, 8 ianuarie 2026.

29.Ibidem.

30. Cele 3 articole erau [25.04.2025, 17:14] MihaiMaties: https://republica.ro/cat-mai-costa-azi-o-tara-spre-o-preluare-ostila-a-groenlandei; [26.04.2025, 14:55] MihaiMaties: https://republica.ro/groenlanda-o-lupta-intre-pretentiile-americane-si-vointa-bastinasilor; [28.04.2025, 14:01] MihaiMaties: https://republica.ro/groenlanda-scenarii-de-preluare

31.A se vedea MihaiMaties: https://republica.ro/cat-mai-costa-azi-o-tara-spre-o-preluare-ostila-a-groenlandei din 25 aprilie 2025; Digi24.ro: SUA au pregătit oferta de cumpărare a Groenlandei. La cât au evaluat americanii costul celei mai mari insule din lume din 14 ianuarie 2026; FoxNews.com: Trump's Greenland takeover would likely entail enormous price tag: report, 15 ianuarie 2026.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp