România se află în fața unei crize energetice pe care încă o tratează administrativ, prin declarații liniștitoare, deși vulnerabilitățile sunt deja vizibile. Nu se pune problema, în acest moment, că România a rămas fără petrol sau carburanți. Există însă toate condițiile pentru apariția unei crize de preț, a unor dificultăți logistice și, într-un scenariu sever, a unor discontinuități temporare de aprovizionare.

În urmă cu doar trei ani, România era prezentată drept una dintre cele mai ieftine țări din Uniunea Europeană la carburanți. Astăzi, conform datelor Comisiei Europene, benzina din România este peste media UE, iar țara a urcat în prima jumătate a clasamentului celor mai scumpe state membre. foto: Profimedia

Am tot spus-o și o voi repeta până problema va fi rezolvată: cea mai severă constrângere a economiei românești este, de foarte departe, deficitul bugetar. Am trecut de la o datorie publică de sub 12% din PIB în 2006, anul dinainte de intrarea în UE, la 60% din PIB în prezent – o dinamică înfricoșătoare, care a atins apogeul în 2024, an fără crize sau evenimente excepționale, când deficitul unui singur an a ajuns la un neverosimil 9,3% din PIB.

Recomandarea de fond este să nu se realizeze o plafonare generală a prețului la pompă, ci protecție țintită + lichiditate pentru sectoarele expuse + reducerea dependenței de motorină.

Recomandarea de fond este să nu se realizeze o plafonare generală a prețului la pompă, ci protecție țintită + lichiditate pentru sectoarele expuse + reducerea dependenței de motorină.

Guvernul va declara stare de criză pe piața țițeiului și produselor petroliere, ședința pentru adoptarea OUG necesare urmând să aibă loc marți. Măsurile avute în vedere se vor institui pentru 6 luni, însă există și posibilitatea de prelungire cu câte 3 luni.

Va dura mult să ne scoatem din ADN cultura de pomeni creată în ultimii 15 ani. Toata lumea vrea compensare la prețul combustibilului, nimeni nu vrea să meargă cu mașina mai puțin sau mai încet, cum recomanda Alfred Stern, șeful OMV. Foto Peofimedia

În statisticile energetice globale, piața petrolului pare, la prima vedere, confortabil echilibrată. Pentru 2026, estimările indică o cerere mondială de aproximativ 105 milioane de barili pe zi, în timp ce capacitatea globală de producție este evaluată la 108 milioane de barili pe zi. Pe hârtie, rezultă că exista un excedent structural de 3–4 milioane de barili pe zi, adică aproape 3% din consumul global. foto profimedia

Am simulat unde s-ar duce prețurile dacă statul ar reduce acciza cu 30% și până la nivelul minim impus de UE de 1,8 lei/litru sub care nu putem scădea accizele (rezultat din acest calcul: 359 Euro/1000 litri - 0,359 Euro/litru adică aproximativ 1,8 lei/litru).

Românii sunt clar împotriva a tot ce înseamnă biciclete, trotinete, mașini electrice (full sau plug-in), panouri solare acasă, pompe de căldură atașate de ele... Unii politicieni fac un titlu de glorie din asta. Eticheta de "trotinetist" este la modă acum. E ceva nasol.