Pentru cine a citit Project 2025, ce face acum Trump în SUA nu ar trebui sa fie o surpriză. Bine, cunosc mulți oameni inteligenti care l-au citit, dar nu au crezut că acel program poate deveni realitate. Ei, devine, pas cu pas! Foto: Profimedia

Democrația nu este un dat. Dacă ne uităm în altă direcție, o vom pierde. Nu există nicăieri o instanța supremă care va da dreptate celui care se situează de partea corectă a istoriei. Nu există nicio divinitate care să se implice activ în a ne da nouă dreptate sau lor. Pentru democrație lupți sau o pierzi. E atât de simplu. E valabil pentru noi, la fel cum e valabil pentru cea mai mare democrație din lume.

1.300 de mitinguri „Hands Off” au fost organizate de peste 150 de grupuri din toate cele 50 de state ale Americii. Motivul? “Geniul politic” al lui Donald Trump și “geniul pragmatic” al lui Elon Musk. Foto: Profimedia

Acest fenomen este unul tot mai prezent în societățile moderne și îl regăsim cu ușurință și în societatea din România, singura excepție din ultimele decenii fiind protestul împotriva OUG-ului gândit de Dragnea. foto: TNS/ABACA / Abaca Press / Profimedia

După alegerile prezidențiale din 2024, societatea românească a intrat într-o fază accentuată de polarizare politică. Rezultatul votului a indicat existența acestei polarizări, care a crescut în intensitate odată cu anularea alegerilor de către Curtea Constituțională (CCR). Violența limbajului a devenit o constantă (inclusiv la unele posturi TV), iar agresivitatea nu mai are granițe: se manifestă atât în stradă, cât și în spațiul online. Ironic, cei care o practică invocă adesea libertatea de exprimare, transformând un principiu democratic într-o armă din paleta unor regimuri politice autoritare. Foto: Profimedia

Curtea Constituțională a României s-a pronunțat astăzi în privința candidaturii lui Călin Georgescu, care a contestat decizia Biroului Electoral Central de a respinge dosarul său de candidat. Decizia a fost previzibilă, având în vedere faptul că BEC și-a motivat soluția de duminică seara făcând apel chiar la decizii ale CCR, privitoare la anularea alegerilor și la respingerea candidaturii Dianei Șoșoacă. Ca atare, Călin Georgescu nu mai poate candida, contestația acestuia fiind respinsă.

Când a apărut pe scena publică după primul tur al alegerilor prezidențiale, Călin Georgescu a spus că vrea pace. A repetat obsesiv acest cuvânt în fiecare apariție publică. Dacă stăteai să-l asculți cu seriozitate, uitând de toate nonsensurile pe care le spune în general, ai fi zis că toată societatea românească fierbea în anticiparea unui război. Doar că înainte de apariția lui lumea era liniștită. Chiar! Vă amintiți cum era viața înainte de Georgescu? Cum era să nu fim încordați, tensionați, încrâncenați, polarizați? Foto: George Călin/Inquam Photos

Biroul Electoral Central a decis că Georgescu nu poate candida cu dosarul în forma lui de acum. De ce? Înțelegem că unul dintre principalele motive e că Georgescu nu a semnat declarația de avere. Sigur, e o eroare materială. Georgescu putea merge lejer în aceste zile pentru a completa documentul cu semnătura care lipsește, transmițând oamenilor din stradă un mesaj de pace, că lui îi place cu pacea: “Nu vă agitați, mai fac un drum la BEC și se rezolvă!”

Mitingurile recente pro-Călin Georgescu și AUR, care stăteau să derapeze în violențe, ne-au amintit de mineriadele din anii ’90. Lideri politici agresivi, asemenea lui I. Iliescu, G.V. Voiculescu, P. Roman și mai nou C. Georgescu și G. Simion, au inspirat și au condus astfel de manifestații ale mulțimii de clasă. Începute ca protest, degenerate în violențe, mineriada din 13-15 iunie 1990 a prăbușit definitiv în ochii lumii civilizate imaginea unei Românii eroice și admirate pentru curajul din decembrie 1989.

Libertatea de exprimare a fost, este și trebuie să rămână pilonul central al unei societăți libere și democratice. În cel mai simplu mod, această libertate înseamnă că într-o democrație fiecare individ trebuie să fie protejat pentru a avea dreptul de a-și comunica ideile și convingerile (politice, sociale, culturale sau religioase). Convenţia Europeană a Drepturilor Omului prevede, în Articolul 10, „Libertatea de exprimare”: „1. Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept include libertatea de opinie şi libertatea de a primi sau a comunica informaţii ori idei fără amestecul autorităţilor publice şi fără a ţine seama de frontiere (...)”