Președinți care râd. Analiza nepotrivirii dintre funcție și comportament
Oricum, scena politică românească a devenit, printre altele, un spațiu al deriziunii celor mai importanți oameni ai puterii.
Citește mai mult
Doru Radosav
Profesor la Facultatea de Istorie și Filosofie, Universitatea ”Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, specialist în istorie medievală, istorie orală, istoriografie, istoria mentalităților, istoria cărții vechi românești. Director al Bibliotecii Centrale Universitare ”Lucian Blaga”, Cluj-Napoca (1991-2016) și al Institutului de Istorie Orală din cadrul Universității ”Babeș-Bolyai” (din 1997). Coordonator a numeroase proiecte de cercetare și de documentare a rezistenței anticomuniste românești. Autor al unor volume de specialitate, printre care : ”Cartea cu prieteni. Solidarități intelectuale interetnice în Transilvania secolului al XVII-lea” (2016); ”Istoria din memorie. Ȋncercări de istorie orală” (2016); ”Cultură şi Umanism în Banat : secolul XVII” (2003); ”Arătarea Împăratului. Intrările imperiale în Transilvania şi Banat : secolele XVIII-XIX. Discurs şi reprezentare” (2002); ”Sentimentul religios la români. O perspectivă istorică : secolele XVII-XX” (1997).
Articole
publicate
Cui îi este frică de Ilie Bolojan? Două atacuri recente la șeful Guvernului, unul așteptat și unul nefiresc
Este un alt fel de om, de o altă factură, educație și atitudine, este un alt om, provenit dintr-o geografie a decenței, a responsabilității și a atitudinii patriotice.
Citește mai multCredință sau spectacol? Cum s-a transformat Postul Mare într-o perioadă plină de evenimente
În unanimitatea regulilor și restricțiilor din Postul Mare, se pot detecta câteva manifestări și atitudini ce se pot circumscrie ireverențiosului față de religie și, pe alocuri, chiar unor atitudini eretice.
Citește mai multA fost odată un Președinte. O lecție de istorie din vremuri în care se dărâmau ziduri, nu se construiau
În această lume a precarității figurilor de bărbați de stat, se profilează în mod exemplar fostul președinte al SUA, Ronald Reagan. Aceasta cu atât mai mult cu cât - fără a forța comparația cu actualul D. Trump, președintele american al zilelor noastre care pare histrionic, capricios și istericos, aidoma confratelui la fel de istericos care este V. Putin - Ronald Reagan se profilează ca un personaj luminos din trecut.
Citește mai multRomânul care a prevăzut acum 100 de ani apariția „Statelor Unite ale Europei”
Există în spațiul public european tot mai frecvente afirmații de genul „Ne trebuie mai multă Europă” cu sensul de întărire a UE, sau afirmația lui Mario Draghi legată de nevoia unui „federalism pragmatic”, adică trecerea de la confederație la federație. Toate aceste afirmații vin în contextul în care agresiunea Rusiei este tot mai amenințătoare și adversitatea trumpistă tot mai evidentă.
Citește mai multSe întâmplă la Cluj. Proiectul năstrușnic al unui ierarh greco-catolic, care „îl derutează pe Dumnezeu”
Circula prin târgul Napoca ideea unui proiect revoluționar de organizare și administrare a Bisericii Greco-Catolice, biserică națională cu merite imprescriptibile în cristalizarea și dezvoltarea identității și conștiinței românești. Este vorba despre unificarea administrativă a două eparhii, cea majoră din Blaj cu cea episcopală din Cluj. foto Profimedia
Citește mai multCeaușescu, patriot? O întrebare simplă, cu un răspuns „a la Gâgă”
Mai nou aflăm că și unele vârfuri ale puterii politice aflate la conducerea țării au cripto-nostalgii după comunism, precum cei din PSD, dar mai nou și cei din USR, așa cum este ministrul actual al Apărării, care a evitat sau a lălăit răspunsul la întrebarea dacă Ceaușescu a fost un patriot.
Citește mai multCum se naște un trumpist?
Politica trumpistă astăzi a creat turbuențe nemaiîntâlnite în întreaga lume. Trump, susținut de o anumită parte a societății americane ostatică însă ideilor lui, își are origini adânc eufemizate de trecerea timpului, origini încopciate într-o ideologie care se vinde foarte bine.
Citește mai multNoua „boală” a politicianului român
V. Ponta, L. Bode, N. Ciucă, R. Marinescu sunt doar câteva din exemplele cele mai relevante de plagiatori. Toate mărimile zilei doresc să se împăuneze și cu titluri științifice la care au amușinat de-a lungul vieții. Trebuie să recunoaștem, însă, că toate aceste derapaje și brigandaje sunt cauzate de frivolitatea și impostura construcției academice de la noi.
Citește mai multTeleviziunea română la 70 de ani. De la puseele narcisiste, la pocăința mântuitoare
Un repertoriu rușinos al televizoriștilor de dinainte de 1989 îi poate enumera pe Petre Popescu, Cornelius Roșiianu, George Marinescu, Nicolae Melinescu, Victor Ionescu, Delia Budeanu, Paul Șoloc, repertoriu continuat cu vârful abjecției manipulatoare a disgrațiosului Teodor Brateș. foto Profimedia
Citește mai mult