Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Testarea în masă a românilor a început

 „Nu pot să închid bisericile. Din criză scăpăm numai cu ajutorul lui Dumnezeu”.

Această declarație nu aparține unei înalte fețe bisericești, ortodoxă, greco sau romano-catolică. Aparține unui mirean, premierul Bulgariei, Boiko Borisov.

 În România, biserica a preluat și promovat regulile de distanțare socială. Slujba de Paște va fi doar transmisă la televizor. Credincioșii au fost îndemnați să stea acasă și să se roage. Moaștele sf. Dimitrie cel Nou în București și cele ale sf. Parascheva cale de 500 de kilometri prin Moldova au fost plimbate în mașină, fără participarea credincioșilor, fără oficierea de slujbe.

E o atitudine lăudabilă a înaltpreasfinților, cu atât mai mult cu cât astfel industria lor suferă pierderi, aidoma celei a hotelurilor și restaurantelor. Ba poate chiar mai mari – și nu numai bănești.

Pentru că unii credincioși nu-i exclus să cadă pe gânduri văzând că până și Atotputernicul nu vrea, sau mai rău, nu poate să îi apere de covizi.

Că pupatul icoanelor și moaștelor nu poate face nici cât pupatul tubului respiratorului mecanic la Terapie Intensivă.

Că dacă ne-am strânge cu toții în biserici și în fața lor, și am înălța fierbinți rugăciuni de ectenie către Cer să stingă molima, am pieri unul câte unul.

Că Dumnezeul colectiv, proslăvit în sfinte lăcașuri, poate să lase loc unui Dumnezeu al tău, căruia să i te rogi în singurătatea casei. Despre care să descoperi cu uimire că se află în tine însuți, nu în aerul cu fum de tămâie din fața altarului.

Fiecare om cu Dumnezeul lui, fără a încerca să-l impună altora, șoptește covidul. Care covid, firește, e de la Diavolul...

   Singurătatea împinge la cărți. Creștinii au Biblia la îndemână, s-o citească sau s-o mai citească o dată, ca pentru prima dată. Dacă pandemia durează suficient de mult, e posibil ca destui să ajungă la concluzia că n-au nevoie de nimeni care să interpreteze ce scrie acolo – ce chestie!, pot să înțeleagă și singuri.

Că așa îl vei iubi deplin pe Dumnezeu, iubindu-ți aproapele ca pe tine însuți, ne învață Sfânta Scriptură. Covidul încearcă să ne învețe ceva mai greu: să-ți iubești departele. Românii sunt acum testați în masă: rezultatul testului ne va spune dacă suntem o adunătură, care se vânzolește pe lângă munții Carpați și prin lumea largă – sau suntem un popor. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.


Îți recomandăm

Elev roman teste PISA / sursa foto: Profimedia

Poate că de data asta ar trebui să folosim datele pentru ceva mai greu decât găsirea cu milioane de lupe a vinovatului: să identificăm devreme copilul care nu înțelege ce citește, să știm ce poate și ce nu poate încă să facă, să intervenim înainte ca dificultatea din clasa a III-a să devină decalaj în clasa a VI-a și analfabetism funcțional la 15 ani și să măsurăm dacă intervenția, orice intervenție, a funcționat.

Citește mai mult

Călin Georgescu / sursa foto: Profimedia

Weekendul trecut, Călin Georgescu a făcut turneu prin Moldova. S-a întors cu trei uși închise în față. Ce le leagă nu e că ar fi fost trântite de „sistem”. Dimpotrivă. Au fost închise exact de instituțiile în numele cărora vorbește „președintele ales”.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Prieteni liceu / sursa foto: Profimedia

Pe lângă ceea ce studiezi la școală (și să recunoaștem că nu au cum să te pasioneze chiar toate materiile, așa cum foarte bine poți descoperi o nouă materie, datorită profesorului ce o face interesantă), eu consider că sunt extrem de importante următoarele aspecte (ca la școală, cu liniuță):

Citește mai mult

Trei generatii: bunica, mama, copil / sursa foto: Profimedia

Rachel Yehuda, cercetătoare la Mount Sinai, a studiat timp de două decenii copiii supraviețuitorilor Holocaustului. În 2016, echipa ei a publicat un studiu care a comparat metilarea genei FKBP5, implicată direct în reglarea răspunsului la stres, la părinți care trecuseră prin lagărele naziste și la copiii lor adulți. Ambele generații arătau modificări ale aceleiași gene, în aceeași regiune, deși copiii nu trăiseră niciodată evenimentul în sine.

Citește mai mult