„Siguranța în muncă este în relație directă cu însușirea și utilizarea cunoștințelor de bază din școală”. Cum să scazi riscurile cu ajutorul educației

Foto: Pancake Pictures/ ImageSource/ Profimedia

Cel mai recent raport PISA plasează România pe penultimul loc al țărilor din Uniunea Europeană la matematică și pe locul 45 din cele 81 de state și economii care au participat la testarea educațională organizată de OCDE în anul 2022. Raportul arată că 49% dintre elevii de 15 ani din România se situau sub nivelul de bază în privința competențelor, aferent nivelului de analfabetism funcțional. Rezultatele au fost în scădere cu 2 puncte față de testarea precedentă, din anul 2018.

Asociația pentru Valori în Educație (AVE) și BRIO, cu sprijinul Apa Nova București, au lansat Testul Național de Alfabetizare Matematică (TNAM). Această inițiativă are ca scop evaluarea capacităților elevilor din clasele I-XII de a raționa matematic și de a rezolva probleme din viața reală, folosind numerația. Rezultatele colectate vor fi utilizate la realizarea primului raport național privind nivelul de alfabetizare matematică în rândul elevilor din România.

Ne propunem să arătăm că, da, matematica te ajută. Vom aduce în atenție, într-o serie de articole realizate cu sprijinul AVE și BRIO, experiența unor oameni- de la muzicieni celebri, până la arhitecți, designeri, persoane implicate în cauze sociale marcante- care au văzut cât de importantă este matematica în parcursul lor profesional, în domeniilor lor de activitate, în viață.

Mulți tineri termină școala fără să aibă cunoștințe de bază despre lumea înconjurătoare, iar acest lucru le afectează nu doar performanțele, ci în unele cazuri și siguranța la locul de muncă. Pentru că dincolo de note și de diplome, adevăratul test pentru ceea ce știm sau nu știm îl reprezintă viața. „Cunoștințele de fizică, chimie și matematică din școala primară și gimnazială contribuie la formarea bunului simț, ne ajuta sa vedem dincolo de aparențe și să luăm decizii în fiecare zi”, spune Decebal Leonard Marin, Managing Partner la Corporate Dynamics, companie care ține cursuri de formare pentru sănătatea și siguranța în muncă.

Specializat în psihologia riscului, el dă, într-un interviu pentru Republica, exemple ale felului în care ignorarea unor legi elementare ale naturii poate avea urmări dintre cele mai grave.

Țineți pentru companii traininguri pentru securitatea și siguranța în muncă. De ce credeți că are nevoie chiar și un angajat din producție de cunoștințe de bază din domeniul matematicii, fizicii, chimiei etc?

Cunoștințele de fizică, chimie și matematica din școala primara și gimnazială, contribuie la formarea bunului simț, ne ajută să vedem dincolo de aparențe și să luăm decizii în fiecare zi. Cu ajutorul lor, atât un absolvent de facultate cât și un lucrător obișnuit își calculează la locul de muncă bugete, cantități, abateri și înțelege de ce nu trebuie să lucreze sub tensiune la instalația electrică, de exemplu. În condiții de munca cu risc ridicat, acestea sunt esențiale pentru buna administrare a proceselor, asigurarea mentenanței diverselor echipamente și pentru evaluarea riscurilor.

Din experiențe dvs, cum afectează nu doar performanțele, dar și siguranța muncii faptul că un angajat nu știe astfel de lucruri?

Siguranța în muncă este în relație directă cu însușirea și utilizarea cunoștințelor de bază, și din păcate, câteodată lipsa ei are consecințe tragice.

Manipularea substanțelor chimice necesită cunoștințe minime despre compatibilitatea lor și despre mediul corect de depozitare. Lipsa lor îi face pe oameni să fumeze relaxați în depozitul de butelii de gaz sau să ia decizii care provoacă catastrofe de genul celei de la Mihăilești. Apar din ce în ce mai multe incendii în depozitele de baterii pe bază de litiu și în centrele de colectare.

„Cu ajutorul matematicii poți să iți dai seama că nu toți indicatorii utilizați sunt relevanți”

Cum poate fi aplicată matematica în dezvoltarea unor politici și în adoptarea unor măsuri eficiente de SSM?

Având în marea lor majoritate o formare tehnică, managerii safety sunt îndrăgostiți de cifre și mai ales de indicatorii cheie de performanță - KPIs. Cu ajutorul matematicii însă, poți să-ți dai seama că nu toți indicatorii utilizați sunt relevanți și au validitate statistica.

O politica eficienta de siguranță în muncă trebuie să abordeze toate cele trei dimensiuni ale riscului: tehnică, psihologică și socială.

Matematica, fizica și chimia sunt în mod evident esențiale pentru a putea implementa măsurile de control din dimensiunea tehnică. Pentru construi însă o cultura organizațională care are ca rezultat siguranță în muncă, este nevoie de o abordare transdisciplinara care să adreseze nu doar factorii de risc tehnici, ci și pe cei psiho-sociali.

Studiu de caz: cum folosește matematica unui manager?

Simpla contorizare a pericolelor, a accidentelor și a zilelor de lucru pierdute sau a zilelor fără accidente nu ne face mai inteligenți din perspectiva riscului. Ba, din contră, reduce cunoașterea și înțelegerea riscului.

Pentru a fi un manager eficient, capabil să ai grijă cu adevărat de oamenii tăi din perspectiva safety, ai nevoie de trei tipuri de inteligență:

• Inteligența academică – cea care se cultiva și prin studiul matematicii, măsurată cu ajutorul IQ,
• Inteligența emoțională, măsurată cu EQ și
• Inteligența Riscului - ICue

Cele trei tipuri de inteligență – academică, emoțională și a riscului se susțin și se construiesc reciproc. Inteligența academică și abilitățile care compun inteligență emoțională contribuie la îmbunătățirea capacității de a identifica indiciile și indicatorii care vorbesc despre risc și siguranța în muncă.

Când vine vorba de risc, un IQ ridicat nu garantează și înțelegerea riscului. Inteligența riscului este capacitatea unei persoane de a înțelege și de a fi sensibil la indicatorii de risc și siguranță din jurul său (ICues). Pentru un top manager și mai ales pentru un coordonator HSE, un coeficientul ridicat de Inteligență a riscului (ICue), poate să facă diferența între între viață și moarte și între profit și faliment.

Trăim într-o lume imperfectă, în care toți oamenii suntem failibili, adică toată lumea greșește, iar unele dintre greșeli duc la accidente. Lipsa gândirii logice și a înțelegerii felului în care funcționează natura umană creează adesea condiții care stimulează accidentele în loc să le prevină. Este cazul organizațiilor în care, sub umbrela Viziunii Zero, conducerea companiei impune managerilor obiectivul ‘’zero accidente’’. Ca să arate că este un obiectiv serios, realizarea acestuia condiționează de multe ori încasarea unei parti din bonus. În condiții similare, în domeniul calității este setat și obiectivul ‘’zero rebuturi’’. O astfel de abordare duce la pierderea respectului față de superiorii ierarhici și la stimularea unei culturi a sub raportării, a minciunii și a lipsei de asumare a greșelilor.

Vă plăcea matematica?

Deși am avut în general note bune la matematică, trebuie să spun că nu a fost materia mea preferată și nici nu am excelat în domeniu. Foarte probabil pentru că îmi lipsea răbdarea.

Legat de matematică, remarc trei categorii de oameni:

1) cei pentru matematica se rezumă la cunoștințele de geometrie și algebră elementară, utilizate în viața de zi cu zi la calcule comercial - manageriale;

2) cei care sunt curioși să înțeleagă mai mult despre șiruri de numere, mărimi, forme, spații abstracte și relațiile dintre acestea și

3) cei care au o înclinație deosebită spre matematică și reușesc să descopere sau să îmbunătățească lucruri cu ajutorul ei.

Îmi este clar că eu fac parte din prima categorie și le sunt recunoscător persoanelor apropiate din a doua categorie, care îmi completează aceasta lipsă.

Când și cum v-a ajutat matematica în activitatea dvs?

De-a lungul vieții, cunoștințele de matematică m-au ajutat să fac deducții logice și să administrez rezonabil resursele cu care lucrez.

Cel mai mult am simțit ajutorul matematicii, dar și presiunea cunoștințelor lipsa, la unele examene din cadrul programului EMA HRM – Executive Master Of Arts în Human Resources Management pe care l-am absolvit la Universitatea Westminster.

Cum v-ar fi plăcut să vă fie predată matematica atunci când erați în școală?

La vârstă aceea probabil că mi-ar fi plăcut să fie o predare prin joacă, experiențială, care să îmi stârnească mai mult curiozitatea și spiritul de competiție.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp