Oana Gheorghiu, Dăruiește Viață: „Matematica m-a ajutat să fiu perseverentă, să caut soluții, să înțeleg că uneori trebuie să schimbi perspectiva, iar alteori să accepți că ai greșit”

Foto: Inquam Photos/ George Călin

În ultimele decenii, multe voci au pledat pentru scăderea ponderii matematicii în rândul disciplinelor școlare, iar, repetată pe nenumărate tonuri, întrebarea „La ce îi folosește copilului să știe asta” a ajuns să dăuneze grav educației și viitorului României. Dincolo de neajunsurile sistemului de educație, a fost uneori pusă în discuție nu doar problema modului de predare, ci însăși utilitatea disciplinei care a dus omenirea la progresul de astăzi. Există în România o tendință clară de a minimaliza importanța matematicii și a științelor exacte în școală, sub pretextul că sunt dificile, iar unele dintre lucrurile studiate nu ar avea o utilitate imediată.

Adevărul e că orice proces de învățare este dificil, dar preocuparea noastră trebuie să fie îndreptată înspre cum să-l facem mai eficient și înspre cum să îi susținem pe copii să facă față cât mai bine provocărilor. Nu să îi demotivăm, întărindu-le ideea că noțiunile pe care le studiază astăzi nu le vor folosi la nimic.

Cel mai recent raport PISA plasează România pe penultimul loc al țărilor din Uniunea Europeană la matematică și pe locul 45 din cele 81 de state și economii care au participat la testarea educațională organizată de OCDE în anul 2022. Raportul arată că 49% dintre elevii de 15 ani din România se situau sub nivelul de bază în privința competențelor, aferent nivelului de analfabetism funcțional. Rezultatele au fost în scădere cu 2 puncte față de testarea precedentă, din anul 2018.

Asociația pentru Valori în Educație (AVE) și BRIO, cu sprijinul Apa Nova București, au lansat Testul Național de Alfabetizare Matematică (TNAM). Această inițiativă are ca scop evaluarea capacităților elevilor din clasele I-XII de a raționa matematic și de a rezolva probleme din viața reală, folosind numerația. Rezultatele colectate vor fi utilizate la realizarea primului raport național privind nivelul de alfabetizare matematică în rândul elevilor din România.

Ne propunem să arătăm că, da, matematica te ajută. Vom aduce în atenție, într-o serie de articole realizate cu sprijinul AVE și BRIO, experiența unor oameni- de la muzicieni celebri, până la arhitecți, designeri, persoane implicate în cauze sociale marcante- care au văzut cât de importantă este matematica în parcursul lor profesional, în domeniilor lor de activitate, în viață.

În primul episod al acestei serii, vorbim cu Oana Gheorghiu, cofondatoarea Asociației Dăruiește Viață, care a reușit, alături de Carmen Uscatu, să rezolve una dintre cele mai complicate probleme din societatea românească: absența unui spital în care copiii cu afecțiuni grave să fie tratați la standardele din secolul 21. A făcut asta cu ajutorul unei gândiri orientate înspre soluții și al perseverenței pe care matematica i le-a antrenat încă din școală.

Pe vremea când era elevă, lucra ore în șir la algebră și analiză matematică, fără să simtă acest lucru ca pe o povară, însă geometria îi punea dificultăți serioase: nu reușea să înțeleagă conceptele și să vadă în spațiu. Lucrurile s-au schimbat ani mai târziu, când Asociația Dăruiește Viață a ridicat un spital, iar Oana Gheorghiu a trebuit să vorbească pe limba inginerilor și arhitecților. „Știi vorba aia, de ce ți-e frică nu scapi... Cam așa a fost la mine cu geometria. Pe cât de tensionată a fost relația noastră, pe atât de mult ne-am intersectat. A trebuit să învăț să înțeleg planuri, ca să înțeleg limbajul arhitecților și al inginerilor. Mi-am dat seama, așa cum ziceam, că de fapt nu am avut abordarea corectă atunci când am început să învăț geometrie. Poate că nici modelul didactic nu era unul potrivit mie. Unele lucruri le-am înțeles mult mai târziu, uneori în același timp cu Alex, băiatul meu, cu care făceam teme uneori”, a povestit ea pentru Republica, într-un interviu despre felul în care te ajută matematica să faci bine.

Care era relația ta cu matematica în școală? Care era partea ta preferată din matematică și ce îți plăcea mai puțin sau deloc?

Mi-a plăcut foarte mult matematica – aș spune chiar că am iubit-o, până în momentul în care am întâlnit geometria. Acolo relația noastră a început să scârțâie. Nu am avut deloc „chimie" cu această latură a matematicii.

Cum învățai tu cel mai bine la matematică?

Îmi plăcea să fac exerciții, puteam lucra ore, fără să mi se pară o povară. Îmi plăcea sentimentul acela de reușită când găseam soluții sau rezolvam o problemă complicată. Dar cum ziceam, nu la geometrie. Algebră și analiză lucram oricând și oricât, chiar și în liceu. 

Poți să ne povestești vreo întâmplare legată de această materie care te-a marcat influențat pe vremea când erai elevă?

Geometria m-a marcat profund. Nu reușeam să înțeleg conceptele, nu puteam să "văd" în spațiu, și mi se părea extrem de abstractă. Îmi amintesc cum tata încerca să îmi explice cu ajutorul unor obiecte ce sunt muchiile, laturile și unghiurile... Reușeam să mă descurc până la urmă, pentru că am fost un elev silitor, dar instrumentele acelea mari, pe care le folosea profesorul la ora de geometrie, mi se păreau mai degrabă instrumente de tortură.

Ai urmat o facultate unde trebuie să studiezi matematica și unde se cere matematica la examen. De ce ți-ai dorit să urmezi Academia de Studii Economice?

Geometria cumva a decis ce facultate o să fac, am ales ASE, în special pentru că acolo se dădea examen la algebră și analiză, pe lângă geografie și economie politică, iar algebra și analiza erau punctele mele tari. Graficele mă fascinau, deși, în esență, graficele sunt înrudite cu geometria. Mi-am dat seama mai târziu că de fapt am pornit cu stângul relația cu geometria și am refuzat să mă uit la ea cu deschidere. A trebuit să o fac mai târziu, când viața m-a cam obligat să o fac.

A fost ceva care ți-a pus probleme la examen? Dar în timpul facultății?

Nu matematica mi-a pus probleme la examen, ci economia politică și mai ales Raportul celui de-al XIII lea Congres al PCR, pe care trebuia să-l învățăm pe de rost și din care am avut un subiect de examen. În facultate m-am întâlnit cu matematicile speciale și n-a fost ușor, dar a trecut cam mult timp de atunci, nu-mi amintesc prea multe detalii.

Cum a contribuit matematica la formarea ta, la modelarea felului tău de a gândi și de a căuta soluții la diferite probleme?

Matematica m-a ajutat să fiu perseverentă, să caut soluții, să înțeleg că uneori trebuie să schimbi perspectiva pentru a găsi soluția, că alteori trebuie să accepți că nu știi sau că ai greșit. Matematica îți dezvoltă gândirea logică și analitică și te învață să gândești critic și să cauți soluții inovatoare.

Cum te ajută matematica astăzi? Ce rol are matematica atunci când construiești un spital - de la gestionarea chestiunilor financiare, până la detaliile de proiectare și construcție?

Știi vorba aia, de ce ți-e frică nu scapi... Cam așa a fost la mine cu geometria. Pe cât de tensionată a fost relația noastră, pe atât de mult ne-am intersectat. A trebuit să învăț să înțeleg planuri, ca să înțeleg limbajul arhitecților și al inginerilor. Mi-am dat seama, așa cum ziceam, că de fapt nu am avut abordarea corectă atunci când am început să învăț geometrie. Poate că nici modelul didactic nu era unul potrivit mie. Unele lucruri le-am înțeles mult mai târziu, uneori în același timp cu Alex, băiatul meu, cu care făceam teme uneori.

În rest, cu cifrele mă descurc bine, mă bucur atunci când pot număra sute de mii de donatori care pun umărul la a construi un spital și de fapt la a schimba un pic țara asta.

Cum crezi că ar trebui să fie predată matematica astăzi în școală pentru ca elevii să o poată înțelege cu adevărat?

Cred că matematica poate fi fascinantă, poate da dependență, trebuie doar să găsești modalitatea potrivită de a o preda. Poate că, dacă matematica ar fi predată în logica jocurilor video, care iată, îi țin pe copii lipiți de computer ore întregi, ar avea mai mult succes.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp