Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Adina Vlad, sociolog: „Teama păzește pepenii, iar românii sunt niște supraviețuitori, ei știu să se adapteze foarte bine la crize”

Comportamentul românilor s-a schimbat în pandemie, iar cele mai importante modificări nu au fost neapărat la nivel financiar, ci emoțional, consideră Adina Vlad, sociolog și cercetător.

Studiile pe care le-a coordonat în aceast an, inclusiv in timpul lockdown-ului, au arătat că oamenii au început să economisească, iar cei cu afaceri- care nu au supraviețuit crizei- încearcă acum să se reinventeze.

„În ciuda dificultăților și a perspectivele financiare nu neapărat pozitive, oamenii au început să economisească. Până în pandemie, au fost stârniți să consume. Dar oamenii au descoperit că stabilitatea și imunitatea cuiva iese la iveală când este lovit de o boală sau de un fenomen de criză sanitară - nu mai contează dacă ești bogat sau sărac, rezistă cei ce au imunitate financiară, rezistă cei ce au un ban deoparte. Fenomenul principal pe care l-am văzut a fost că până și cei ce erau în șomaj tehnic au început să pună un ban deoparte”, spune Adina Vlad pentru podcastul BCR de inteligență financiară „La bani mărunți”, amplificat de Republica.ro (varianta audio a acestui episod poate fi găsită la începutul acestui articol dar este accesibil și pe Apple Podcasts, Anchor, Spotify și Soundcloud.

„Românii știu să se adapteze foarte bine la crize”

Concluzia principală a studiilor efectuate în aceste luni, spune sociologul, este una pozitivă, și anume că românii sunt și vor continua să fie, indiferent ce se întâmplă în lume, niște supraviețuitori.

„Teama păzește pepenii, iar românii sunt niște supraviețuitori, ei știu să se adapteze foarte bine la crize. Știu exact ce să facă atunci când momentul devine dificil, suntem foarte buni la apărare, suntem o națiune de apărători”, punctează Adina Vlad.

„Am văzut această tendință foarte mare către a consuma responsabil, a cumpăra strictul necesar, dar și de a-și permite mici mofturi, ca să nu simțim că am sărăcit”, adaugă cercetătorul.

În pandemie, nevoia de a cheltui scade, pentru că nu mai ești incitat de tot ce te înconjoară să cheltuiești foarte mult, așa cum se întâmpla înainte de criză. „Era ca într-un parc de distracții, unde vezi vată de zahăr și acadele și este normal să vrei și tu”, spune Adina Vlad în podcastul „La bani mărunți”.

Dincolo de faptul că acum nu mai suntem stimulați să cheltuim mult, sociologul a remarcat că există și conștientizarea faptului că viața poate fi trăită foarte plăcut, având mai puțin din punct de vedere financiar, dar devenind conștienți că sunt lucruri mult mai importante, cum ar fi să petrecem mai mult timp cu copilul.

„În pandemie, se păstrează tipologiile de oameni, oamenii nu se schimbă fundamental, se păstrează memoriile care aduceau bucurie, se diminuează din comportamentele și din activitățile care îi erodau pe oameni”, a observat sociologul. „Și poate după perioada asta încercăm să descoperim că a trăi nu înseamnă neapărat a cheltui bani”, completează ea.

„Cea mai afectată zonă este cea emoțională, nu neapărat cea financiară”

Oamenii au mult mai multe idei, apar noi business-uri în criză. „Vedem persoane care se gândesc cum să se reinventeze, ca să facă bani. Sunt convinsă că vor apărea noi joburi și servicii, așa cum sunt aplicațiile online care aduc oamenilor mâncarea la ușă”, vede cercetătorul.

E important de înțeles, spune ea, că majoritatea românilor sunt foarte versatili când vine vorba de locul de muncă și aplică principiul - „nu merge bine acolo, ne mutăm în altă parte”.

Latura emoțională are însă de suferit cel mai mult în pandemie, crede Adina Vlad. Financiar ne putem adapta mai ușor în caz de reducere a veniturilor, dar la nivel emoțional suntem mai vulnerabili.

„Cred că cea mai afectată zonă este cea emoțională, nu neapărat cea financiară. Te adaptezi, poți face față și cu mai puțini bani. Dar zona emoțională nu poate fi ușor reparată. Când muncești ani de zile la un job și dintr-o dată trebuie să te desparți de niște oameni care erau precum familia ta, peste asta este foarte greu de trecut, din punct de vedere emoțional. Cineva care trece prin asta este nevoit să o ia de la capăt, să se reinventeze. Oamenii pot trăi cu mai puțini bani, dar nu pot trăi fără relații interumane”, subliniază Adina Vlad.

Ascultați podcastul BCR de inteligență financiară „La bani mărunți”, atașat acestui text, pentru a afla, printre altele, cum a câștigat sociologul și cercetătorul Adina Vlad primii săi bani, în timpul liceului, cântând la metrou și cum au descoperit în pandemie unii oameni copacii din fața ferestrelor propriilor locuințelor. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nume check icon
    Cum de suntem atat de priceputi, supravietuitori ca trecem cu bine orice situatie si ca ne descurcam extraordinar in crize, dar la toate suntem in coada clasamentului in EU?
    • Like 0
  • Și mai ales, economisiți cu BCR, ca să arătați că ați învățat! :)))))) Eh, la cîte advertoriale mascate au apărut pe R. ce mai contează unul?
    • Like 0
    • @ Ionut Catalin Dimache
      Nume check icon
      Chiar nu inteles de ce nu vor sa le treaca ca fiind advertorial? Le este rusine cu produsul promovat si nu vor sa se asocieze? Daca da, de ce il mai publica? Mai ales ca este publicat de jurnalisti republica, nu de alti contribuitori.
      Sau sunt detalii ale meseriei de jurnalist pe care noi nu le intelegem?!
      • Like 0


Îți recomandăm

Bucuresti / sursa foto: Profimedia

Cea mai mare frustrare a locuitorilor și a oamenilor din zonă, și lărgind situația la nivel național, vine din sentimentul că trăiesc într-o zonă ignorată și că problema extrem de importantă pentru ei e neglijată, negociabilă sau ”uitată”. Și credința lor este că statul român devine complice la toată mizeria (la propriu și la figurat) pe care ei o trăiesc și o respiră.

Citește mai mult

Mark Carney

Discursul rostit de premierul canadian Mark Carney la Forumul Economic Mondial a produs ecouri puternice, nu pentru că ar fi fost inovator, ci pentru că a spus cu voce tare ceea ce mulți gândesc deja. Ideea că „dacă nu ești la masă, ești la meniu” a rezonat larg, tocmai pentru că surprinde sentimentul de anxietate globală – regulile se subțiază, iar cei care nu negociază activ devin obiecte, nu subiecți ai politicii internaționale. foto: Profimedia

Citește mai mult

turma de oi

Dacă-mi aduc aminte bine, era în ziua de SântăMărie. Eram singur la stână, tata coborâse la slujbă. Înțeleși să tun cu oile și cu măgarii în valea Diereșului, ne-am întâlnit în jur de ora 1, puțin mai sus de pod, într-o poieniță unde, de obicei, își parca el mașina . Mi-a făcut o surpriză: soția mea și copiii l-au însoțit. Vremea era deosebit de caldă, soare și nicio adiere de vânt. Oile au păscut liniștite la umbra pădurii și, până să ajungă ei, am profitat să fac o baie în râu. foto: Profimedia

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Problema de matematică s-a dovedit a fi destul de grea. Nu au rezolvat-o corect decât domnii Dan Tudose și Florin Belgun. Iată soluția: în ce caz a³+b³ divizibil cu ab (a,b nr. naturale). Fie d cmmdc al lui a și b. Prin urmare, a=da₁, b=db₁, cu a₁ și b₁ prime între ele. a³+b³=d³(a₁³+b₁³); ab=d²a₁b₁; deoarece a₁ este prim cu b₁, a₁³+b₁³ nu este divizibil cu a₁, nici cu b₁. a³+b³ va fi divizibil cu ab dacă și numai dacă d³ este divizibil cu ab și, deci, d=ka₁b₁ (k natural). Rezultă a=ka₁², b=ka₁b₁².

Citește mai mult