Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Adina Vlad, sociolog: „Teama păzește pepenii, iar românii sunt niște supraviețuitori, ei știu să se adapteze foarte bine la crize”

Comportamentul românilor s-a schimbat în pandemie, iar cele mai importante modificări nu au fost neapărat la nivel financiar, ci emoțional, consideră Adina Vlad, sociolog și cercetător.

Studiile pe care le-a coordonat în aceast an, inclusiv in timpul lockdown-ului, au arătat că oamenii au început să economisească, iar cei cu afaceri- care nu au supraviețuit crizei- încearcă acum să se reinventeze.

„În ciuda dificultăților și a perspectivele financiare nu neapărat pozitive, oamenii au început să economisească. Până în pandemie, au fost stârniți să consume. Dar oamenii au descoperit că stabilitatea și imunitatea cuiva iese la iveală când este lovit de o boală sau de un fenomen de criză sanitară - nu mai contează dacă ești bogat sau sărac, rezistă cei ce au imunitate financiară, rezistă cei ce au un ban deoparte. Fenomenul principal pe care l-am văzut a fost că până și cei ce erau în șomaj tehnic au început să pună un ban deoparte”, spune Adina Vlad pentru podcastul BCR de inteligență financiară „La bani mărunți”, amplificat de Republica.ro (varianta audio a acestui episod poate fi găsită la începutul acestui articol dar este accesibil și pe Apple Podcasts, Anchor, Spotify și Soundcloud.

„Românii știu să se adapteze foarte bine la crize”

Concluzia principală a studiilor efectuate în aceste luni, spune sociologul, este una pozitivă, și anume că românii sunt și vor continua să fie, indiferent ce se întâmplă în lume, niște supraviețuitori.

„Teama păzește pepenii, iar românii sunt niște supraviețuitori, ei știu să se adapteze foarte bine la crize. Știu exact ce să facă atunci când momentul devine dificil, suntem foarte buni la apărare, suntem o națiune de apărători”, punctează Adina Vlad.

„Am văzut această tendință foarte mare către a consuma responsabil, a cumpăra strictul necesar, dar și de a-și permite mici mofturi, ca să nu simțim că am sărăcit”, adaugă cercetătorul.

În pandemie, nevoia de a cheltui scade, pentru că nu mai ești incitat de tot ce te înconjoară să cheltuiești foarte mult, așa cum se întâmpla înainte de criză. „Era ca într-un parc de distracții, unde vezi vată de zahăr și acadele și este normal să vrei și tu”, spune Adina Vlad în podcastul „La bani mărunți”.

Dincolo de faptul că acum nu mai suntem stimulați să cheltuim mult, sociologul a remarcat că există și conștientizarea faptului că viața poate fi trăită foarte plăcut, având mai puțin din punct de vedere financiar, dar devenind conștienți că sunt lucruri mult mai importante, cum ar fi să petrecem mai mult timp cu copilul.

„În pandemie, se păstrează tipologiile de oameni, oamenii nu se schimbă fundamental, se păstrează memoriile care aduceau bucurie, se diminuează din comportamentele și din activitățile care îi erodau pe oameni”, a observat sociologul. „Și poate după perioada asta încercăm să descoperim că a trăi nu înseamnă neapărat a cheltui bani”, completează ea.

„Cea mai afectată zonă este cea emoțională, nu neapărat cea financiară”

Oamenii au mult mai multe idei, apar noi business-uri în criză. „Vedem persoane care se gândesc cum să se reinventeze, ca să facă bani. Sunt convinsă că vor apărea noi joburi și servicii, așa cum sunt aplicațiile online care aduc oamenilor mâncarea la ușă”, vede cercetătorul.

E important de înțeles, spune ea, că majoritatea românilor sunt foarte versatili când vine vorba de locul de muncă și aplică principiul - „nu merge bine acolo, ne mutăm în altă parte”.

Latura emoțională are însă de suferit cel mai mult în pandemie, crede Adina Vlad. Financiar ne putem adapta mai ușor în caz de reducere a veniturilor, dar la nivel emoțional suntem mai vulnerabili.

„Cred că cea mai afectată zonă este cea emoțională, nu neapărat cea financiară. Te adaptezi, poți face față și cu mai puțini bani. Dar zona emoțională nu poate fi ușor reparată. Când muncești ani de zile la un job și dintr-o dată trebuie să te desparți de niște oameni care erau precum familia ta, peste asta este foarte greu de trecut, din punct de vedere emoțional. Cineva care trece prin asta este nevoit să o ia de la capăt, să se reinventeze. Oamenii pot trăi cu mai puțini bani, dar nu pot trăi fără relații interumane”, subliniază Adina Vlad.

Ascultați podcastul BCR de inteligență financiară „La bani mărunți”, atașat acestui text, pentru a afla, printre altele, cum a câștigat sociologul și cercetătorul Adina Vlad primii săi bani, în timpul liceului, cântând la metrou și cum au descoperit în pandemie unii oameni copacii din fața ferestrelor propriilor locuințelor. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nume check icon
    Cum de suntem atat de priceputi, supravietuitori ca trecem cu bine orice situatie si ca ne descurcam extraordinar in crize, dar la toate suntem in coada clasamentului in EU?
    • Like 0
  • Și mai ales, economisiți cu BCR, ca să arătați că ați învățat! :)))))) Eh, la cîte advertoriale mascate au apărut pe R. ce mai contează unul?
    • Like 0
    • @ Ionut Catalin Dimache
      Nume check icon
      Chiar nu inteles de ce nu vor sa le treaca ca fiind advertorial? Le este rusine cu produsul promovat si nu vor sa se asocieze? Daca da, de ce il mai publica? Mai ales ca este publicat de jurnalisti republica, nu de alti contribuitori.
      Sau sunt detalii ale meseriei de jurnalist pe care noi nu le intelegem?!
      • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult