Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Adina Vlad, sociolog: „Teama păzește pepenii, iar românii sunt niște supraviețuitori, ei știu să se adapteze foarte bine la crize”

Comportamentul românilor s-a schimbat în pandemie, iar cele mai importante modificări nu au fost neapărat la nivel financiar, ci emoțional, consideră Adina Vlad, sociolog și cercetător.

Studiile pe care le-a coordonat în aceast an, inclusiv in timpul lockdown-ului, au arătat că oamenii au început să economisească, iar cei cu afaceri- care nu au supraviețuit crizei- încearcă acum să se reinventeze.

„În ciuda dificultăților și a perspectivele financiare nu neapărat pozitive, oamenii au început să economisească. Până în pandemie, au fost stârniți să consume. Dar oamenii au descoperit că stabilitatea și imunitatea cuiva iese la iveală când este lovit de o boală sau de un fenomen de criză sanitară - nu mai contează dacă ești bogat sau sărac, rezistă cei ce au imunitate financiară, rezistă cei ce au un ban deoparte. Fenomenul principal pe care l-am văzut a fost că până și cei ce erau în șomaj tehnic au început să pună un ban deoparte”, spune Adina Vlad pentru podcastul BCR de inteligență financiară „La bani mărunți”, amplificat de Republica.ro (varianta audio a acestui episod poate fi găsită la începutul acestui articol dar este accesibil și pe Apple Podcasts, Anchor, Spotify și Soundcloud.

„Românii știu să se adapteze foarte bine la crize”

Concluzia principală a studiilor efectuate în aceste luni, spune sociologul, este una pozitivă, și anume că românii sunt și vor continua să fie, indiferent ce se întâmplă în lume, niște supraviețuitori.

„Teama păzește pepenii, iar românii sunt niște supraviețuitori, ei știu să se adapteze foarte bine la crize. Știu exact ce să facă atunci când momentul devine dificil, suntem foarte buni la apărare, suntem o națiune de apărători”, punctează Adina Vlad.

„Am văzut această tendință foarte mare către a consuma responsabil, a cumpăra strictul necesar, dar și de a-și permite mici mofturi, ca să nu simțim că am sărăcit”, adaugă cercetătorul.

În pandemie, nevoia de a cheltui scade, pentru că nu mai ești incitat de tot ce te înconjoară să cheltuiești foarte mult, așa cum se întâmpla înainte de criză. „Era ca într-un parc de distracții, unde vezi vată de zahăr și acadele și este normal să vrei și tu”, spune Adina Vlad în podcastul „La bani mărunți”.

Dincolo de faptul că acum nu mai suntem stimulați să cheltuim mult, sociologul a remarcat că există și conștientizarea faptului că viața poate fi trăită foarte plăcut, având mai puțin din punct de vedere financiar, dar devenind conștienți că sunt lucruri mult mai importante, cum ar fi să petrecem mai mult timp cu copilul.

„În pandemie, se păstrează tipologiile de oameni, oamenii nu se schimbă fundamental, se păstrează memoriile care aduceau bucurie, se diminuează din comportamentele și din activitățile care îi erodau pe oameni”, a observat sociologul. „Și poate după perioada asta încercăm să descoperim că a trăi nu înseamnă neapărat a cheltui bani”, completează ea.

„Cea mai afectată zonă este cea emoțională, nu neapărat cea financiară”

Oamenii au mult mai multe idei, apar noi business-uri în criză. „Vedem persoane care se gândesc cum să se reinventeze, ca să facă bani. Sunt convinsă că vor apărea noi joburi și servicii, așa cum sunt aplicațiile online care aduc oamenilor mâncarea la ușă”, vede cercetătorul.

E important de înțeles, spune ea, că majoritatea românilor sunt foarte versatili când vine vorba de locul de muncă și aplică principiul - „nu merge bine acolo, ne mutăm în altă parte”.

Latura emoțională are însă de suferit cel mai mult în pandemie, crede Adina Vlad. Financiar ne putem adapta mai ușor în caz de reducere a veniturilor, dar la nivel emoțional suntem mai vulnerabili.

„Cred că cea mai afectată zonă este cea emoțională, nu neapărat cea financiară. Te adaptezi, poți face față și cu mai puțini bani. Dar zona emoțională nu poate fi ușor reparată. Când muncești ani de zile la un job și dintr-o dată trebuie să te desparți de niște oameni care erau precum familia ta, peste asta este foarte greu de trecut, din punct de vedere emoțional. Cineva care trece prin asta este nevoit să o ia de la capăt, să se reinventeze. Oamenii pot trăi cu mai puțini bani, dar nu pot trăi fără relații interumane”, subliniază Adina Vlad.

Ascultați podcastul BCR de inteligență financiară „La bani mărunți”, atașat acestui text, pentru a afla, printre altele, cum a câștigat sociologul și cercetătorul Adina Vlad primii săi bani, în timpul liceului, cântând la metrou și cum au descoperit în pandemie unii oameni copacii din fața ferestrelor propriilor locuințelor. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nume check icon
    Cum de suntem atat de priceputi, supravietuitori ca trecem cu bine orice situatie si ca ne descurcam extraordinar in crize, dar la toate suntem in coada clasamentului in EU?
    • Like 0
  • Și mai ales, economisiți cu BCR, ca să arătați că ați învățat! :)))))) Eh, la cîte advertoriale mascate au apărut pe R. ce mai contează unul?
    • Like 0
    • @ Ionut Catalin Dimache
      Nume check icon
      Chiar nu inteles de ce nu vor sa le treaca ca fiind advertorial? Le este rusine cu produsul promovat si nu vor sa se asocieze? Daca da, de ce il mai publica? Mai ales ca este publicat de jurnalisti republica, nu de alti contribuitori.
      Sau sunt detalii ale meseriei de jurnalist pe care noi nu le intelegem?!
      • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult