Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Amendă pentru citit. Niște gunoaie

Cristian Tudor Popescu

Gabriel Liiceanu publică un articol de protest împotriva amenzilor uriașe, însumând 1,2 milioane euro, decise de Consiliul Concurenței asupra mai multor edituri și Asociației Editorilor din România. Ca și dl Liiceanu, nu pricep care este vina celor amendați. 

O întreprindere particulară de care aud acum prima oară, numită „Biblioteca Bookster”, care achiziționa cărți pentru a le oferi apoi spre lectură, contra cost, în special angajaților corporațiilor, a reclamat că sus-menționatele edituri și AER au limitat livrările către Bookster. Motivele limitării: „Bookster nu e o bibliotecă publică, nu respectă regulile de pe piața vânzării de carte și plătește insuficient pentru drepturile de autor”. Subsemnatul nu văd în asta nicio încălcare a legilor concurenței, ci o încercare a afacerii private, nicidecum nonprofit, zisă Bookster, de a face profit.

În plus, autointitulata firmă Asociația Educației pentru Toți Copiii nu mai deținea brandul Bookster, îl vânduse, când a făcut reclamația către Consiliul Concurenței. Proprietarul actual nu își asumă această reclamație. Iată de ce a considerat judicios Consiliul dlui Chirițoiu să pună niște gaz pe foc în piața de carte din România, căreia și așa abia îi mai întoarce vântul filele.

Ce să facă acum editurile pentru a rezista? Să mărească prețurile cărților, într-o țară în care 55% din populație nu a deschis o carte în ultimul an? Pedeapsa dictată de către Consiliul Concurenței îi lovește, în ultimă și primă instanță, pe cititori. Sper că se va putea face recurs la această sentință revoltătoare. 

Însă există un paragraf în articolul dlui Liiceanu cu care nu pot fi de acord.

„Am preluat, la 1 februarie 1990, sub numele de Editura Politică, groapa de gunoi Glina a ideologiei comuniste, locul în care se publicau «documentele partidelor comuniste frățești» și, din 1965, operele lui Nicolae Ceaușescu. Evident, nu le citea nimeni, erau doar hârtie batjocorită. Am preschimbat această groapă de gunoi într-un palat”.

Dl Liiceanu nu a „preluat” nimic, Editura Politică i-a fost pur și simplu făcută cadou de către prietenul său Andrei Pleșu, pe atunci ministrul Culturii, pe atunci prieten. Nu spun că n-a fost o alegere bună, dar să nu patinăm pe verbe.

Ceea ce urmează, însă, este o minciună în stil Trump, care mi-a făcut ochii cât cepele. Editura Politică, „groapa de gunoi Glina”?! Știți ce se găsea prin gunoiul ăsta?

Colecția „Idei contemporane” a Editurii Politice a publicat ani în șir cărți dintre care rar îmi scăpa vreuna. Haideți să rememorăm niște gunoaie:

Alvin Toffler „Al treilea val”, Claude Lévi-Strauss „Antropologia structurală”, Albert Szent-Györgyi „Pledoarie pentru viață”, Carl Sagan „Creierul lui Broca”, Marshall McLuhan „Galaxia Gutenberg”, John Naisbitt „Megatendințe”, György Lukács „Ontologia existenței sociale”, Steven Weinberg „Primele trei minute ale Universului”, Stephane Lupasco „Logica dinamică a contradictoriului”, Ilya Prigogine, Isabelle Stengers „Noua alianță. Metamorfoza științei”, Abdur Rahman „Anatomia științei”, Arnold Toynbee „Orașele în mișcare”, Erwin Schrödinger „Ce este viața. Spirit și materie”, Solomon Marcus „Provocarea științei”, Werner Heisenberg „Pași peste granițe”, P.L. Kapița „Experiment, teorie, practică”, Louis de Broglie „Certitudinile și incertitudinile științei”... Și multe altele. După cum se vede, o largă paletă de gânditori, nu doar de stânga, nu doar în politică, multe vârfuri ale științei mondiale.

„Idei contemporane” a fost una dintre sursele importante ale formării mele mentale înainte de `89. Dl Liiceanu știe ca și mine toate acestea. Acum, citesc cu mult folos cărți apărute la Editura Humanitas. Ce a realizat în plan editorial Gabriel Liiceanu merită fără îndoială recunoaștere și prețuire. Dar de ce a trebuit să sape o groapă de gunoi pe un câmp cultivat, ca să-și înalțe piedestalul? 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

„Cele 6 planete principale (Mercur, Venus, Terra, Marte, Jupiter, Saturn, acestea erau cunoscute pe atunci – n.m.) se învîrtesc în jurul Soarelui pe cercuri concentrice (de fapt elipse, cu excentricitate mică) cu Soarele, în aceeași direcție a mișcării, aproximativ în același plan. Zece Luni se învîrtesc în jurul Pămîntului, al lui Jupiter și al lui Saturn, în cercuri concentrice, în aceeași direcție a mișcării, aproximativ în planele orbitelor planetare”

Citește mai mult

Ceasul obezității

Datele INS din 2022 ne arată că aproape 45% dintre bărbați au circumferință abdominală peste pragul de risc, iar peste 56% dintre femei au circumferință abdominală mai mare de 88 de centimetri- indicatori de adipozitate centrală, grăsime interioară, care sunt corelați direct cu riscul cardiovascular. Dar obezitatea nu începe cu kilogramele în plus. Începe cu lucruri aparent banale: un prânz rapid între două ședințe, o zi întreagă petrecută pe scaun, mâncare ieftină și accesibilă, tot mai puțin timp pentru mișcare. Treptat, aceste obiceiuri devin stil de viață. Iar stilul de viață devine risc pentru sănătate.

Citește mai mult

Romania noi ei / sursa foto: Inquam Photos

Democrațiile nu se prăbușesc peste noapte. Se erodează lent, prin neîncredere, suspiciune și retragere. În societatea românească, această erodare vine dintr-o ruptură simplă, dar profundă: diferența dintre cum ne vedem pe noi și cum credem că sunt ceilalți. Pe scurt: Noi suntem corecți, Ei sunt problema; Noi suntem buni și Ei sunt de vină.

Citește mai mult