Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Așa arăta în această dimineață porțiunea din Centura Bucureștiului „inaugurată” anul trecut de ministrul Transporturilor. Asociația Pro Infrastructura: „Cerem explicații urgente”

centura bucuresti inaugurata in 2017

(Foto: Facebook/Asociația Pro Infrastructura)

O imagine cu un „lac” format pe un segment din Centura Bucureștiului, „inaugurată” anul trecut de Ministrul Transporturilor Răzvan Cuc, a devenit virală pe rețelele de socializare.

Asociația Pro Infrastructura, ONG-ul care monitorizează proiectele de infrastructură și care a făcut publică fotografia, precizează că circulația a fost deschisă pe acest tronson „în plin șantier”, fără ca viaductul Dragomirești să fie gata și fără strat de uzură. Asociația cere explicații constructorului și oficialilor de la Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere pentru lămurirea situației.

„În această dimineață la ora 07:00 (oră de vârf), așa arăta Centura București (DNCB) în zona Rudeni, parte din secțiunea A1-DN7 «inaugurată» anul trecut de fostul ministru Răzvan Cuc. De fapt, a fost inaugurată în plin șantier, fără să fie gata viaductul Dragomirești și fără strat de uzură (...)”, scrie în mesajul Asociației Pro Infrastrutura.

„De altfel, toată secțiunea extinsă a DNCB între Chitila și Dragomirești are mai multe « depresiuni» unde se adună apa, iar rigolele nu deversează apa spre câmp și există un risc ridicat de inundare când plouă mai tare”, explică ONG-ul.

Postarea integrală a Asociației Pro Infrastructura:

„În această dimineață la ora 07:00 (oră de vârf), așa arăta Centura București (DNCB) în zona Rudeni, parte din secțiunea A1-DN7 "inaugurată" anul trecut de fostul ministru Răzvan Cuc. De fapt, a fost inaugurată în plin șantier, fără să fie gata viaductul Dragomirești și fără strat de uzură, așa cum am povestit și celor de la PRO TV în emisiunea "România, te iubesc!" difuzată duminică.

De altfel, toată secțiunea extinsă a DNCB între Chitila și Dragomirești are mai multe "depresiuni" unde se adună apa, iar rigolele nu deversează apa spre câmp și există un risc ridicat de inundare când plouă mai tare.

Cerem explicații urgente din partea proiectantului, constructorului și oficialilor din Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere pentru a lămuri situația!”

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Am adus Venetia la marginea Bucurestiului! Cu un ochi razi si cu unul plangi...In fiecare zi vedem astfel de grozavii si o (tot mai mica) parte din noi se incapataneaza (si bine face!) sa creda ca lucrurile pot fi facute si corect. Din pacate, incapatanarea aceasta devine, cu fiecare zi, o cale tot mai sigura spre deziluzie. In aproape 30 de ani Bucurestiul nu are o amarata de centura functionala! Nu am putut si nu putem sa facem mai mult! Si iata ca, aproape ca o razbunare a sortii, la fiecare ploaie mai serioasa ultimii kilometrii inaugurati cu "pamblica" sunt sub apa. Si atunci cand nu ploua, imaginea centurii este tot una e cosmar! Mii de pungi si gunuaie ofera trecatorilor imagini cutremuratoare la cativa kilometrii de centrul unei capitale UE. Daca esti unul dintre cei "tot mai putini", strangi volanul tare, treci mai departe si te gandesti daca tara asta mai are totusi vreo sansa...
    • Like 0
    • @ Dumitran Laurentiu
      Tin sa va contrazic un pic la nuanta cuvintelor, as modifica ceva in textul dvs: "Nu am vrut si nu vrem sa facem mai mult" in loc de "nu putem" :)
      • Like 3
    • @ Radu Andrei Malica
      Completare : Si nici nu vom vrea. Ce nevoie-avem de-atata sosea, Noi votam cu ei, orice jaf ar face, ca suntem neghiobi, si asta ne place . Sa traiasca Cucii si toti mamelucii in frunte cu Dracnu, Ca tot ne ia Dracu.
      • Like 2


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Camera care crește odată cu tine: cum arată designul pentru adolescenți în 2025

Camera de tineret este, probabil, cel mai personal spațiu dintr-o locuință. Este locul în care un copil de 10 ani începe să devină altcineva - mai complex, mai revendicativ, mai conștient de sine. Pe pereți apar afișe cu artiști, pe rafturi se adună cărți, căști, obiecte care spun ceva despre cine ești sau despre cine vrei să fii. Este spațiul în care se fac teme și se ascultă muzică tare, în care se doarme cu telefonul lângă cap și se plânge după o zi grea.

Citește mai mult

Turisti Columbia

Columbia e departe azi de ce vedem în Narcos. Cocaină se mai produce în junglă, dar clanurile s-au mutat în Mexic. Cu toate astea, mulți turiști occidentali își doresc o Columbie în care să trăiască un sejur de experiențe extreme și aduc vagoane de bani să-și satisfacă nevoile. Evident că cererea fiind mare, oferta e pe măsură.

Citește mai mult

CT Popescu

„Niels Bohr a fost un fizician danez, laureat Nobel pentru Fizică în 1922. Pe când era student, Niels Bohr a fost întrebat de profesorul său de fizică: Cum se poate măsura înălțimea unei clădiri cu ajutorul unui barometru? Bohr a propus aruncarea barometrului de pe acoperișul clădirii și măsurarea timpului în care acesta ajunge la sol. Bohr cerea nota maximă, iar profesorul voia să i-o dea pe cea mai mică.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon pompa - combustibil

Conflictul din Orientul Mijlociu a avut o amprentă majoră asupra piețelor financiare. Pe lângă carburanți, gazele naturale, îngrășămintele sau aluminiul au devenit mai rare în diferite regiuni ale lumii, cu efecte variind de la creșteri de prețuri până la raționalizarea ofertei acolo unde deficitul a ajuns problematic. foto Profimedia

Citește mai mult