Radu Crăciun

În pofida unor astfel de evoluții economice, la prima vedere spectaculoase, în jur de 200.000 de concetățeni continuă să emigreze anual, făcând românii să reprezinte un sfert din totalul cetățenilor europeni migranți, adică dublu față de polonezi sau italieni. Foto: Inquam Photos / George Călin

Marea provocare pentru BNR provine din piața muncii unde oferta de forță de muncă nu satisface cererea nici din punct de vedere calitativ, nici cantitativ. Această situație este oglindită de ratele înalte de creștere a salariilor din sectorul privat, unde companiile duc o luptă necontenită pentru atragerea profesioniștilor sau împiedicarea plecării celor existenți. Foto: Inquam Photos/ George Călin

Anul 2024 este prezentat pe toate canalele media ca fiind “super anul democrației”. Este, fără doar și poate, un an excepțional, având în vedere că se vor desfășura peste 80 de alegeri naționale, cu consecințe asupra a 4,2 miliarde de oameni, adică peste 50% din populația globului. Conform unei estimări a Foreign Affairs, cu un ciclu electoral de o asemenea magnitudine, omenirea nu se va mai întâlni până în 2048. Foto: Alexandru Nika / Alamy / Alamy / Profimedia

Victoria lui Donald Trump devine pe zi ce trece scenariul de bază al alegerilor americane. Din acest motiv, se înmulțesc analizele care evaluează consecințele unui astfel de rezultat. În acest scop, sunt folosite ca materie primă deciziile domnului Trump din perioada președinției precedente, precum și declarațiile făcute de acesta de-a lungul timpului și, mai ales, în ultima perioadă. Foto: Matt Rourke / AP / Profimedia

Va fi o schimbare totală de paradigmă, o resetare a modului în care a fost finanțată dezvoltarea României din ultimele decenii. Iar dacă doriți să aflați cum ar fi arătat România fără aceste finanțări masive, este suficient să priviți la dezvoltarea și nivelul de trai în țările din regiune care nu sunt membre ale UE. Foto: Inquam Photos / George Călin

Căci astfel de schimbări, care își pun amprenta asupra unei civilizații, nu apar peste noapte. Ele au nevoie de ani, uneori decenii, pentru a produce efecte, motiv pentru care pregătirea pentru noile provocări se face tot cu ani sau decenii înainte. Cel puțin asta fac țările care își propun să rămână relevante, să aibă un cuvânt important de spus în economia și politica globală. Foto: Inquam Photos / George Călin

Programele actuale de finanțare de care se bucură România sunt, cel mai probabil, ultimele de care va beneficia. Foto - Inquam Photos

O primă eroare majoră de comunicare este faptul că ajustările economice absolut necesare, încetarea traiului pe datorie publică nu sunt prezentate și asumate ca o abordare ce derivă din principii economice sănătoase pe care fiecare dintre noi ar trebui să ni le însușim. Ele sunt tot timpul prezentate ca un efect al "cămășii de forță" impuse de instituții externe: multă vreme a fost FMI, acum, mai nou, e vorba de UE prin programul PNRR. Foto: Christian Müller / Alamy / Alamy / Profimedia

În 2008, economia românească “duduia” însoțită de explozia deficitului extern, eterna problemă a României. Creșterea economică susținută care ajunsese la 9% dădea aripi politicilor populiste care erau potențate de apropierea alegerilor parlamentare. Deficitul bugetar ajunsese la 5,4%, o valoare fără precedent, culmea, în pofida unei creșteri economice solide. Foto - Profimedia Images

Știrile false rostogolite în media pot avea consecințe cu adevărat semnificative, procesul fiind favorizat și de tranzacțiile algoritmice care iau decizii de tranzacționare în fracțiuni de secundă pe baza titlurilor de știri pe care le scanează permanent. Aceasta înseamnă că o prăbușire a piețelor financiare poate fi produsă intenționat prin generarea cu ajutorul IA a unor știrii false suficient de credibile încât să fie preluate și cascadate de cât mai multe canale media și rețele sociale. Foto - Profimedia