Radu Crăciun

ESG este acronimul ce domină din ce în ce mai mult comunicarea companiilor. “E” este prima litera a cuvântului “environment” (mediu), care face trimitere la importanța pe care o are protecția mediului în derularea activităților economice. “S” este prima literă a cuvântului “social” și subliniază importanța pe care companiile trebuie să o acorde oamenilor și relațiilor dintre ei: protecția datelor, diversitate, drepturile omului, standard de muncă, implicarea în comunități și așa mai departe. În sfârșit, “G” este prima litera a “governance” (guvernanța), care se referă la structura consiliilor de administrație, etica afacerilor, finanțarea mediului politic sau remunerare. (Foto: Getty Images)

Dintr-o dată, puterea Muncii nu a mai fost dată doar de dreptul de a stabili pe cine este dispusă să voteze, ci și dreptul de a alege pentru cine este dispusă să lucreze. Reprezentativă în acest sens este mișcarea “Marea demisie” (Great Resignation) prin care, în SUA, a fost atins la sfârșitul anului 2021 un record al celor care au decis să își părăsească locul de muncă. (Foto: Profimedia Images)

Veștile sunt bune și nu pot decât să sper că ele se vor confirma. Însă, dincolo de o discuție despre punctele tari ale Ucrainei și sprijinul dat ei, o discuție cel puțin la fel de atentă cred că ar trebui să se poarte în legătură cu punctele vulnerabile ale războiului de apărare a Ucrainei. (Foto: Stefan Sauer / AFP / Profimedia)

De câteva luni, spațiul mediatic este inundat de anunțuri alarmiste privind „dispariția” banilor din fondurile de pensii private. În același spirit senzaționalist, am putea spune că banii din pilonul 2 după ce au „dispărut”, acum „reapar”. De unde? Îi scoate cineva dintr-un cufăr?

Evoluțiile din ultima vreme incluzând scăderi substanțiale ale valorii activelor fondurilor de pensii i-au luat pe mulți prin surprindere. De aici până la a considera că investițiile fondurilor de pensii sunt prea riscante sau până la a pune sub semnul întrebării profesionalismul administratorilor nu a mai fost decât un pas. Din acest motiv este util să clarificam câteva lucruri. Foto: Getty Images

Educația financiară este un capitol la care românii stau extrem de prost. Lipsa timp de decenii a acestei materii din curricula învățământului românesc produce consecințe severe în rândul populației adulte din România. (Foto: Octav Ganea/ Inquam Photos)

Evoluțiile economice ale României din ultimele decenii ne arată o incapacitate cronică de a avea politici fiscale cu sens economic. Și când spun asta, mă refer la evaziunea fiscală care niciodată nu a fost curmată cu adevărat, mă refer la cadourile și excepțiile fiscale acordate fără noima, pe criterii de apartenență la grupuri profesionale. (Foto: Bogdan Chesaru/ Inquam Photos)

Nu NATO a cerut insistent țărilor să devină membre NATO, ci tările au cerut insistent NATO să devină membre. (Foto: Simon Jankowski / ddp USA / Profimedia)

În SUA, în Marea Britanie, în zona euro, în UE, inflația depășește până și cele mai pesimiste estimări. Motivele invocate sunt „exogene”, adică cumva au cauze externe mai presus de controlul băncilor centrale. Dar sunt ele cu adevărat doar exogene? Iar băncile centrale sunt cu adevărat pompierii salvatori sau cei care acum sting focul pus chiar de ei înșiși? Foto: Getty Images

Săptămâna aceasta, una dintre temele dominante în spațiul public a fost modul de plată a sumelor acumulate în conturile individuale ale pensiilor private pilon 2.