Radu Crăciun

În cei aproape 18 ani de la înființare, pensiile private obligatorii (pilonul 2) au crescut frumos, chiar dacă mult mai lent decât era planificat. Proiectul inițial prevedea ca, în anul 2016, contribuția să atingă 6% din salariul brut. Astăzi, ea rămâne încă la 4,75%.

The Economist a publicat de curând un articol intitulat “De ce se răspândește AI atât de încet? Științele economice pot explica.” (Why is AI so slow to spread? Economics can explain). Parcurgându-l, mi-am dat seama, o dată în plus, că problemele legate de schimbările profunde în organizații sau societate se confruntă cu aceleași provocări, indiferent de tipul schimbărilor avute în vedere.

Marea confuzie care se face este aceea ca se vorbeste despre ajustari bugetare in general, ignorand faptul ca exista de fapt doua categorii importante si foarte diferite de ajustari: ajustarile bugetare “ritualice” si ajustarile bugetare de impact foto: Historic Images / Alamy / Profimedia

Cheltuielile bugetare raportate la PIB ale României sunt printre cele mai scăzute din UE. Diferența este de 9 puncte procentuale față de media UE și de 7 puncte procentuale în comparație cu Polonia. foto: Lucian Alecu / Shutterstock Editorial / Profimedia

Din punctul de vedere al mărimii, veniturile fiscale ale bugetului României sunt pur și simplu din cu totul alt “film”.

Pot să înțeleg optimismul, prefer realismul, dar refuz și critic triumfalismul. Foto: Barbara Strojna / Alamy / Alamy / Profimedia

Administrația americană consideră că vinovate pentru deficitul extern sunt politica comercială mult prea permisivă și supra-aprecierea dolarului. Să le luăm pe rând. foto: Pool/ABACA / Shutterstock Editorial / Profimedia

Apariția masinilor electrice a schimbat din rădăcini tabloul si contextul strategic. foto: Image Press Agency, Image Press Agency / Alamy / Profimedia

Schimbările dramatice pe care le trăim din punct de vedere geopolitic au prins Europa, dar și România, pe picior greșit. SUA nu doar că semnalează o decuplare geostrategică și militară de Europa, dar conducătorii săi par motivați să încurajeze partidele politice naționaliste și anti-europene, zdruncinând astfel întreg edificiul care a stat la baza păcii și prosperității europene după cel de-al Doilea Război Mondial.

„Epoca de aur” ctitorită de Ceaușescu prin investiții fără număr a provocat în perioada 1975-1990, culmea, o scădere economică constantă în termeni relativi față de țările mai dezvoltate din Europa. (Foto: Profimedia Images)