Radu Crăciun

În concepția unora, fondurile de pensii ar trebui să spargă legea fundamentală a oricăror investiții, randament ridicat-risc ridicat, motiv pentru care sunt acuzate că nu furnizează randamente mari cu risc scăzut. (Foto Inquam Photos / Adel Al-Haddad)

Antonia Colibășanu: „Din probleme socio-economice se nasc problemele politice, care apoi pot degenera în conflicte armate. Presupun că suntem suficient de maturi, cel puțin în Europa, ca să nu mai ajungem acolo.” (Foto: Guliver Getty Images)

Presupunând că începând de mâine cresc CAS-urile pentru toată lumea în activitate, pensiile publice viitoare ale acestor persoane nu vor crește mai deloc. Vor putea eventual crește doar pensiile plătite astăzi. (Foto: Adrian Pîclișan/Inquam Photos)

Cred că e important să remarcăm faptul că, într-un „stat sfâșiat”, liniile de demarcație, de divergență a societății sunt mai degrabă orizontale în interiorul piramidei sociale: elite versus marea masă a populației.

Pericolul unui regres instituțional european face ca liderii de pe continent să încerce să găsească soluții flexibile, de natură să răspundă varietății de preferințe pe care membrii UE le au când vine vorba despre calea de urmat. (Foto: Guliver/Getty Images)

Pentru ce mai este o autostradă pe Valea Prahovei o prioritate zero? Cine se va mai duce la munte iarnă în condițiile în care zăpada va fi din ce în ce mai puțină? Se vor înghesui toți bucureștenii schiori pe pârtia de câteva sute de metri de la Cota 2000? Un proiect atât de costisitor precum o autostradă în zona montană nu va putea contracara în viitor eficient tendințele negative în turismul montan aduse de schimbările climatice și demografice. (Foto: ghideuropean.ro)

Prima clasă de instrumente care ar putea să fie o alternativă de investiții este clasa titlurilor de stat. Instrumente cu risc scăzut, care, dacă este să ne luăm după randamentele la un an de 2,15%, trei ani, ușor peste 3%, și 10 ani, în jur de 4,25%, îndeplinesc două condiții esențiale: oferă randamente peste rata probabilă a inflației și au un risc scăzut. Există însă un dar…(Foto: Guliver/Getty Images)

Cu alte cuvinte, banii ținuți în bănci vor fi erodați încet, dar sigur, de inflația care va depăși dobânda bancară.(Foto: Guliver/Getty Images)

2017 va fi pentru TAROM al 10-lea an în care va raporta pierderi, care în acest an vor fi cu mult peste cele bugetate. (Foto: Guliver Getty Images)

Câștigurile fabuloase realizate de unii în doar câteva luni, poate chiar săptămâni, atrag noi și noi entuziaști care, prin achiziția de bitcoin, nu fac decât să întrețină acest raliu al monedei virtuale. Iar noii intrați sunt investitori din ce în ce mai puțin sofisticați, care se lasă îmbătați de iluzia unor câștiguri facile, pe termen scurt.Vă amintește de Caritas? Cam asta este…(Foto: Guliver Getty Images)

Investitorii străini se află de câteva luni sub un atac constant în spațiu public, fiind blamați pentru o mulțime de lucruri mai mult sau mai puțin reale. (Foto: Guliver / Getty Images)

Nu am auzit niciun investitor existent sau potențial care să se plângă de lipsa aderării României la zona euro. Dar am auzit sute de investitori plângându-se din cauza instabilității legislative, a impredictibilitatii politicilor economice și mai ales fiscale, a lipsei de infrastructura. Acestea sunt prima, a doua și a treia cauza, nu lipsa tichiei de mărgăritar a aderării la zona euro. (Foto: Guliver Getty Images)

Englezii îi spun “tipping point”. Adică acel punct în care se ajunge după o acumulare graduală și reversibilă a unor schimbări. (Foto: Guliver/Getty Images)

Faptul că pilonul 2 al sistemului de pensii private din România este obligatoriu este unul dintre principalele subiecte de dezbatere în această perioadă. Oponenții ideii consideră că sistemul privat de pensii ar trebui să fie în totalitate facultativ. Oare așa să fie? (Foto: Octav Ganea/Inquam Photos)

O molimă bântuie Europa. Și nu la naționalism mă refer… Pentru că naționalismul este doar unul dintre, simptomele unei probleme mult mai profunde, care erodează viitorul Europei, care decimează populația României. (Foto Guliver/Getty Images)

Întrebarea pe care ar trebui să ne-o punem cu toată onestitatea este: în ce măsura poate o declarație politică precum cea a d-lui Juncker să anuleze diferențele mari de dezvoltare economică și de calitate a guvernanței care separă România de restul Europei?

Povestea miracolului economic moldovenesc este de pe acum cunoscută. Situația cu care se confrunta Moldova era din ce în ce mai evidenta… Enclavizată fiind din pricina poziționării sale geografice, lipsa dezvoltării sale economice nu justifica construcția de autostrăzi, ceea ce, într-un cerc vicios, făcea ca nici investitorii să nu fie atrași de această zonă geografică. (Foto: Asociatia Pro Infrastructura)

Să presupunem că în România există 300 de obiective turistice cu adevărat remarcabile, care atrag turiști din lumea întreagă. Principiul Pareto ne-ar spune că 60 dintre acestea au un impact de 80% asupra turismului românesc. Adică, indiferent câți bani vom da pe standuri la târguri de turism sau logo-uri, dacă aceste 60 de obiective turistice nu vor fi organizate și administrate la standarde europene, turismul românesc nu-și va realiza potențialul. (Foto: Guliver Getty Images)

Scandalul micilor de la Odorhei domină spațiul mediatic zilele acestea, punând în umbră teme de dezbatere mult mai importante. Reacțiile unora dintre conaționali mi se par exagerate și chiar ipocrite.

Banii pentru pensia publică viitoare a cetățenilor activi de astăzi nu există. Pur și simplu nu se află nicăieri strânși. Iar faptul că ei nu există prezintă un mare "avantaj". Ei pot fi înmulțiți prin promisiuni oricât de mult, prin intermediul punctului de pensie. Deci puncte, nu bani!

Volens nolens, erorile politice și lipsa de profesionalism se decontează și se vor deconta într-un fel sau altul de către capacitatea defensivă a țării. Pentru că forța de apărare a țării nu poate să rămână deconectată de calitatea guvernanței țării. Iar marea răspundere și-o iau în primul rând cei care fac erori politice și dovedesc o lipsă de profesionalism economic. (Foto: George Călin/Inquam Photos)

„Scandalos! În ultimii 10 ani investitorii străini au repatriat din România venituri de zeci de miliarde de euro!" E o afirmație care mă mir că nu a apărut pe nicio pagină de ziar cu litere îngroșate și mari, sau că nu a fost încă rostită de nicio personalitate cu o agendă populistă.

În țara cu cel mai mic buget din Europa raportat la mărimea economiei, efortul bugetar pentru pensiile speciale din armată este imens, în detrimentul multor altor capitole bugetare. (Foto Inquam Photos)

Dacă ne uităm la timpul în creștere petrecut în fața televizoarelor, orele petrecute cu jocuri pe calculator, timpul consumat pe rețelele sociale, toate în final ajută la consumarea unor ore din viață ce ar fi putut fi folosite în scopul dezvoltării personale și intelectuale. Sunt de fapt o gumă de mestecat a creierului. (Foto: Guliver Getty Images)

Mașina le era înconjurată de oameni goi pușcă dar care, foarte binevoitori, se agitau, vrând să ajute. O imagine suprarealistă... (Foto: Hotnews)

Statul vă garantează o pensie, dar nu vă garantează pensia. Cu alte cuvinte, va garantează că veți primi ceva, dar nu vă garantează o anumită suma pe care să o știți încă de pe acum, pe baza unui algoritm. (Inquam Photos/ Alexandru Busca)

Ați auzit de teoria geamurilor sparte? Este o teorie lansată în 1982 de doi sociologi/criminologi americani, James Q. Wilson și George L. Kelling. În elaborarea teoriei lor, cei doi au plecat de la observația că o clădire părăsită, care are câteva geamuri sparte, va sfârși prin a fi mult mai repede vandalizată decât în cazul în care primele geamuri sparte ar fi fost reparate imediat. (Foto: Bogdan Dănescu/Inquam Photos)

Cât de sever se va ajusta economia românească în condițiile unor evoluții externe negative, având în vedere politica fiscală relaxată actuală, care nu face decât să adauge cărbuni la un cazan deja încins la roșu? (Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea)

Și până la urmă nu cumva prețul de a trăi într-o lume din ce în ce mai poluată este deja un preț prea mare pentru a mai fi acceptat? Tradus în ani de boală, cu costurile adiacente, sau ani de viață, neprețuiți. (Foto Guliver/Getty Images)

Până la urmă, armata este în momentul de față în topul încrederii populației, deci orice fisură în acest fundament de încredere, prin alocarea, ca țară europeană, a celui mai mare procent din veniturile bugetare pentru apărare, nu ar face decât să șubrezească în timp simpatia populației, din cauza perpetuării lipsurilor în alte domenii. (Foto Inquam Photos/George Nica)

Peste tot în Europa vedem o ascensiune a partidelor eurosceptice care sugerează amplificarea unei anumite stări de spirit. (Foto Guliver/Getty Images)

În ultimul deceniu, UE nu a mai fost capabilă să genereze în țările dezvoltate o creștere a prosperității, așa cum a făcut-o în deceniile postbelice. (Foto: presidency.ro)

Dublarea salariilor din vârful pixului? Ce ați zice de o dublare a inflației, o creștere a șomajului, a deficitului extern și de o prăbușire a veniturilor bugetare în contrapartidă? La ce ar mai folosi „cresterea” salarială? (Foto: Inquam Photos)

România nu are și nu va avea prea curând o bază de capital financiar/industrial dezvoltată, ceea ce înseamnă că, pentru nu a fi printre pierzători în noile circumstanțe, nu are decât o singură șansă: (Guliver Getty Images)

Privind în trecut, încă refuz să cred că un proiect de complexitatea zonei euro a fost demarat ca un proiect politic. (Foto Guliver/Getty Images)

Naționalizarea fondurilor de pensii private din Ungaria și Polonia a dus la pierderi certe în cel puțin două planuri, lăsarea și în viitor a pensionarilor la cheremul unui stat din ce în ce mai sărac și vaduvirea economiei naționale de importante fonduri de dezvoltare. Nu pot decât să doresc decidentilor români să stea departe de iluzia soluțiilor pe termen scurt. (Foto: Octav Ganea/Inquam Photos)

Dacă toți pretendenții de bani publici ar fi realizat faptul că banii nu îi cer statului, ci altor contribuabili, sau altor pretendenți de bani publici, am fi avut o țară mai avansată economic, capabilă prin dezvoltare să plătească remunerații mai bune. (Foto : Inquam Photos / George Călin)

Principala provocare a anului 2017 nu are nimic de a face cu 2017. Ea este să nu sacrificăm iremediabil evoluțiile din 2018, 2019, 2020… (Foto: Guliver Getty Images)