Radu Crăciun

Programele actuale de finanțare de care se bucură România sunt, cel mai probabil, ultimele de care va beneficia. Foto - Inquam Photos

O primă eroare majoră de comunicare este faptul că ajustările economice absolut necesare, încetarea traiului pe datorie publică nu sunt prezentate și asumate ca o abordare ce derivă din principii economice sănătoase pe care fiecare dintre noi ar trebui să ni le însușim. Ele sunt tot timpul prezentate ca un efect al "cămășii de forță" impuse de instituții externe: multă vreme a fost FMI, acum, mai nou, e vorba de UE prin programul PNRR. Foto: Christian Müller / Alamy / Alamy / Profimedia

În 2008, economia românească “duduia” însoțită de explozia deficitului extern, eterna problemă a României. Creșterea economică susținută care ajunsese la 9% dădea aripi politicilor populiste care erau potențate de apropierea alegerilor parlamentare. Deficitul bugetar ajunsese la 5,4%, o valoare fără precedent, culmea, în pofida unei creșteri economice solide. Foto - Profimedia Images

Știrile false rostogolite în media pot avea consecințe cu adevărat semnificative, procesul fiind favorizat și de tranzacțiile algoritmice care iau decizii de tranzacționare în fracțiuni de secundă pe baza titlurilor de știri pe care le scanează permanent. Aceasta înseamnă că o prăbușire a piețelor financiare poate fi produsă intenționat prin generarea cu ajutorul IA a unor știrii false suficient de credibile încât să fie preluate și cascadate de cât mai multe canale media și rețele sociale. Foto - Profimedia

În ultima perioadă, spațiul public a fost dominat de o serie de știri care marcau o repoziționare economică marcantă a României în UE. În susținerea acestor evoluții se prezenta faptul că, din punctul de vedere al PIB-ului pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare, România a egalat Portugalia și a depășit Croația. Și totuși, cei care au vizitat Portugalia și Croația nu pot să nu fie intrigați de un astfel de clasament. Care este explicația?

“Sunt de la guvern și am venit să ajut” au fost etichetate de președintele american Ronald Reagan ca cele mai înfricoșătoare 9 cuvinte în engleză. (Dar doar în engleză?). A fost crezul său care s-a concretizat în micșorarea veniturilor bugetare raportate la PIB-ul SUA. În opinia sa, statul trebuia să tragă mai puține resurse financiare și să lase mai mulți bani sectorului privat. Foto: Barbara Strojna / Alamy / Alamy / Profimedia

PNRR-ul, cu cei 29 de miliarde de euro ai săi, reprezintă o ocazie uriașă de creștere a PIB-ului potențial și, astfel, o șansă pentru România de a deveni un actor important în proiectul de reconstrucție a Ucrainei. Este o șansă pe care nu o putem rata, mai ales că, cel mai probabil, va fi ultima. (Foto: Inquam Photos/ Ovidiu Dumitru Matiu)

Cât de gravă este situația? Cred că suficient de serioasă pentru a necesita punerea imediată pe hârtie de către executivi și antreprenori a unei strategii menite să potențeze oportunitățile și să crească capacitatea companiilor pe care le conduc de a oferi bunuri și servicii. Dar de unde această urgență? (Foto: Inquam Photos / Ovidiu Dumitru Matiu)

ESG este acronimul ce domină din ce în ce mai mult comunicarea companiilor. “E” este prima litera a cuvântului “environment” (mediu), care face trimitere la importanța pe care o are protecția mediului în derularea activităților economice. “S” este prima literă a cuvântului “social” și subliniază importanța pe care companiile trebuie să o acorde oamenilor și relațiilor dintre ei: protecția datelor, diversitate, drepturile omului, standard de muncă, implicarea în comunități și așa mai departe. În sfârșit, “G” este prima litera a “governance” (guvernanța), care se referă la structura consiliilor de administrație, etica afacerilor, finanțarea mediului politic sau remunerare. (Foto: Getty Images)

Dintr-o dată, puterea Muncii nu a mai fost dată doar de dreptul de a stabili pe cine este dispusă să voteze, ci și dreptul de a alege pentru cine este dispusă să lucreze. Reprezentativă în acest sens este mișcarea “Marea demisie” (Great Resignation) prin care, în SUA, a fost atins la sfârșitul anului 2021 un record al celor care au decis să își părăsească locul de muncă. (Foto: Profimedia Images)