Construirea podurilor nu este doar un exerciţiu de imagine, de tăiat panglici sau prilej de cheltuieli fără folos, ar adăuga rute comerciale noi între cele două ţări. foto: Profimedia
Cele mai multe dintre orașele europene nu au fost proiectate pentru mașini. Străzile lor au fost cândva un loc pentru o mulțime de activități umane variate: muncă, comerț, socializare sau joacă, iar deplasarea din punctul A în punctul B, altfel decât pe jos, reprezenta o mică parte din acest amestec, se arată într-un reportaj realizat de The Guardian. Foto: Inquam Photos / George Călin
Una din cele mai mari provocări urbanistice este să transformi un oraș dominat de mașini într-un oraș prietenos cu oamenii și care are în centrul său cetățeanul. Cum ar fi să ai în orașul tău mai multe parcuri și iazuri? Ei bine, în capitala daneză Copenhaga, opțiunile sunt foarte numeroase. Oamenii pot schia, spre exemplu, pe acoperișul unei centrale electrice, pot urca în vârful unei parcări cu mai multe etaje și pot înota într-o serie de bazine cu apă curată din portul principal. Toată această concentrare de spații publice nu este o coincidență, scrie Politico Europe, ci rezultatul unei planificări urbane care datează din 2009. Într-un interviu pentru Republica, urbanistul român Samuel Stancu declară că transformarea unui oraș dominat de mașini într-unul prietenos cu oamenii nu este deloc un proces ușor, dar începe întotdeauna cu o regândire a priorităților, cu o schimbare de paradigmă la nivel de mindset /de atitudine. Foto: CopenHill Urban Mountain / Facebook
Directorul Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM), Cosmin Roșu, anunță că toți cei care doresc să lucreze la autostrada Sibiu-Pitești pot contacta direct instituția, cererea de forță de muncă fiind mare, după cum relatează Turnul Sfatului. Foto: Inquam Photos / George Călin
La calea ferată situația e dezastruoasă, infrastructura feroviară e cea mai veche din toată Europa, este declasată atât tehnic cât și moral, am ajuns în situația în care alte administrații de cale ferată nu-și trimit materialul rulant la noi în țară de teamă să nu fie deteriorat din cauza infrastructurii feroviare. Foto - Inquam Photos/ George Călin
Atât de mare este complexul de inferioritate acumulat în noi, atunci când vine vorba de infrastructură. Atât de mult am ajuns să credem, în peste 30 de ani, că în Romania nu se poate, încât să ne minunăm că cineva își face treaba și își respectă termenele. (Foto: Inquam Photos/ George Călin)
Nici n-a început să funcționeze și deja trenul metropolitan din București are contestatari. Am rămas foarte surprins să citesc câteva articole trase de păr cum că investiția nu-și are rost, că zonele prin care trece nu sunt intens populate, că timpul de deplasare nu e corespunzător, că nu va fi profitabil.
„ - Dar Guvernul ăsta nu gândește așa. El nu socotește: Băi, am atâția bani, îi cheltuiesc pe ce am mai multă nevoie. Eu, de la o vreme, fac cum făcea clientul meu cu pamperșii. Calculez totul în poduri…” (Foto: George Călin/ Inquam Photos)