Absolventă de Română-Chineză în 1994, a lucrat timp de 10 ani într-o mică multinaţională IT: 5 ani de navetă la Paris, urmaţi de 5 ani ca PDG al filialei de la Bucureşti. După alţi 10 ani în care a intenţionat o reconversie profesională, urmând un masterat în Psihologia Educaţiei, dar a fost nevoită să se dedice familiei şi problemelor ei, şi-a găsit în sfârşit drumul către ceea ce a fost o pasiune timpurie şi constantă: cartea.
În ultimii 10 ani a colaborat cu mai multe edituri cunoscute din România, traducând, redactând şi corectând peste 100 de cărţi deja. Îi place să observe lumea şi oamenii, să ajute în jurul ei, să explice reguli gramaticale şi să facă sondaje de uz al limbii române pe pagina ei de Facebook, dar mai ales îi place să scrie despre întâmplări, concepte şi emoţii. Deocamdată doar pe internet, dar va veni cândva şi Cartea ei.
Dragi diriguitori ai învățământului românesc, cu cât veți face mai complicate teoriile alea „savante” de la română și de la matematică cu care îi îndopați forțat pe copii, de foarte micuți, cu atât analfabetismul funcțional în țara asta va fi mai mare.
Citește mai mult
Ies pe balcon, cu treabă. Clopotele se aud în continuare. Au trecut deja vreo 10 minute de când se aud, ceva cu siguranță nu este în regulă.
Citește mai mult
Peste câteva săptămâni, Barack Obama va lansa un podcast în care va vorbi despre cărțile care i-au „modelat viziunea asupra lumii”. Fostul președinte american este de altfel un cunoscut și avid cititor, care publică regulat liste cu lecturile lui, de ani și ani, în speranța de a-i inspira și pe alții să citească scrieri utile, valoroase sau pur și simplu frumoase.
Citește mai mult
În anii 1990, când am început să mă duc regulat la Paris, mai întâi în vacanţe lungi, apoi făcând naveta la lucru, constituiam frecvent subiect de mirare pentru oamenii locului, parizieni de mai multe generaţii, care nu mai cunoscuseră oameni veniţi din foste regimuri totalitare, ca mine.
Citește mai mult
Dolly Parton s-a născut într-o familie extrem de săracă, părinţii ei plătindu-l pe medicul care a asistat-o pe mamă la naştere cu un sac de mălai.
Citește mai mult
Dacă îmi aduc bine aminte, am luat de la IKEA sticluțele astea, acum peste un sfert de secol (cred că nici nu exista magazinul la noi pe atunci, presupun că le-am luat de la Budapesta). Unele sunt mai subțiri, altele mai groase, și mi s-au părut ideale să îmi țin condimentele în ele.
Citește mai mult
Mă uit la cutie: scrie că sunt 20 de comprimate înăuntru, iar eu am rețetă pentru numai 10. Dar prețul e modest, motanul pare să nu se lase vindecat prea ușor, de o lună dă dintr-una-n alta, așa că îi zic doamnei să-mi dea toată cutia.
Citește mai mult
Pentru că proștii sunt mulți, din ce în ce mai vocali în agore nu doar virtuale, iar Mașina învață de la cantitate, nu de la calitate.
Citește mai mult
Apropo de regulile simple și aparent neimportante, dar care ne-ar putea face tuturor viața mai ușoară: cât de complicat ar fi să mergem cu toții, pe stradă sau oriunde se întâmplă să fie și alți oameni care circulă în același timp, ținând dreapta?
Citește mai mult
Noroc că avusesem inspirația, la al treilea drum făcut azi la veterinar, să îmi iau niște skecherși mai vechi, tocmai pentru că știam că era riscant afară.
Citește mai mult