Eram fericită că am găsit medicamentul care mă interesa, până când farmacista mi-a pus un „diagnostic”. Din acel moment, nu știam cum să plătesc mai repede și să scap de acolo

sursa foto: Profimedia

— Bună ziua, aveți Gastro-blabla? o întreb eu cu voce nu prea plină de speranță pe doamna farmacistă.

Am luat la rând toate farmaciile din cartier, pare că nu se mai găsește de mult, în niciun lanț foarte cunoscut, medicamentul cu pricina. Acum fac ultima încercare, la o farmacie dintr-un lanț ceva mai mic, aflată dincolo de granița cartierului, unde s-a întâmplat să găsesc uneori medicamente imposibil de găsit în alte părți – de obicei dintre cele mai ieftine, astea dispar primele de pe piață, nu știu cum naiba se face…

— Avem, îmi răspunde doamna după o scurtă verificare, spre marea mea bucurie.

Mă uit la cutie: scrie că sunt 20 de comprimate înăuntru, iar eu am rețetă pentru numai 10. Dar prețul e modest, motanul pare să nu se lase vindecat prea ușor, de o lună dă dintr-una-n alta, așa că îi zic doamnei să-mi dea toată cutia.

— E pentru pisică medicamentul, îi explic eu farmacistei. Dar la urma urmei, poate îmi face bine și mie, pentru că am afecțiuni gastrice cronice, nu se știe niciodată când se poate dovedi de ajutor prin casă.

— Sigur că da. Mai ales că, cel mai probabil, de la dvs. le are și pisica.

Cred că înțeleg ce a vrut să sugereze doamna, pentru că nu sunt proastă, dar sper că mă înșel, totuși…

— Ăăă, n-are cum, îi replic eu zâmbind politicos. A avut altceva, de câteva săptămâni tragem cu el, la început a fost ceva, apoi a făcut altceva, iar acum pare să fi dat în gastrită.

— Nu, nu, insistă doamna, zâmbind și ea politicos. Pisicile pot să…

— Da, știu, îmi cam pierd eu răbdarea cu discuția asta aiuristică, pisicile pot să ne simtă afecțiunile. Însă, credeți-mă, pisica asta chiar a avut altce…

— Nu doar că ne simt afecțiunile, dar pot să ni le și vindece! mă întrerupe și doamna.

Noroc că am terminat în sfârșit cu plata și a ieșit și bonul de casă, să pot pleca mai repede.

— Îmi pare rău, dar nu am cum să fiu de acord cu dvs., o anunț eu pe farmacistă, încă zâmbind.

— Treaba dvs., îmi răspunde și ea încă zâmbind.

Pe drumul de întoarcere acasă, mă întreb unde naiba o să ajungem cu atâta pseudoștiință în jur, și misticism, și teoria conspirației, și atâtea alte și alte prostii. Măcar în spațiul real încă nu ne înjurăm în față, cum o facem în online, dar nu cred că suntem prea departe.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp