Andrei Breahnă

Achiziția de artă are o componentă subiectivă puternică. Dar în afara preferințelor personale, există criterii care pot ghida colecționarul în a identifica lucrări cu o valoare corelată cu ecosistemul pieței. În expoziția Marilena Preda Sânc: Bodyscape 1982–1988, deschisă la Gaep, București, până pe 25 octombrie 2025; foto: Adi Bulboacă

Dintr-o galerie, la o licitație, într-un târg de artă sau online? Între piața primară, unde o lucrare este tranzacționată pentru întâia oară, și piața secundară, unde operele sunt revândute, colecționarii au la dispoziție mai multe variante pentru achiziția de artă contemporană. Fiecare dintre cele patru opțiuni are propriul specific.

Bugetul dedicat de o companie artei nu este o cheltuială, ci o investiție în resursa umană, viitorul organizației și identitatea pe care aceasta o poate construi în timp.

Arta și antreprenoriatul se intersectează în mai multe zone, iar artiștii ne pot oferi modele de perseverență și efort necesar dezvoltării unor proiecte relevante. (Artistul Ragnar Kjartansson și Andrei Breahnă, la un eveniment din cadrul programului Accelerator. Mentorat și producție pentru artiști emergenți, 2023, București; foto: Alexandru Paul)

Scena de artă contemporană are multe de oferit celor care investesc timpul necesar familiarizării cu fenomenul și explorării diverselor medii și practici artistice. Iată câteva lucruri pe care cred că ar trebui să le cunoască cineva interesat să facă primii pași în colecționarea de artă contemporană. (Imagine din expoziția Damir Očko: Tender Days, deschisă la Gaep, în București, 2024)

Cât de inabordabilă este însă arta contemporană?