Laurențiu Pleșca

„Hipnoza" este, în esență, o declarație de dragoste scrisă cu ochii deschiși. Textul, semnat de Aurel Ciucur și Maria Procopenco, descrie acea stare particulară în care iubirea te prinde în vârtejul ei fără să ceri permisiunea: nopți fără somn, atingeri care lasă urme, momente suspendate între luciditate și abandon. Titlul nu este o metaforă forțată, ci tocmai nucleul emoțional al piesei: sentimentul că ești purtat, fascinat, ridicat de cineva ca printr-un dans pe care nu l-ai ales, dar în care rămâi de bună voie.

Maria Procopenco este cunoscută prin lansarea pieselor „Aștept să iert”, „Ochiul tău iubit”, „Wasted Love” și „Ler pentru părinți”.

„Nu eu am scris piesa, dar am simțit-o ca pe o poveste a mea. Este primul meu cântec original și m-am regăsit în fiecare vers și în fiecare respirație. E despre momentele când iertarea nu vine imediat, când ai nevoie de timp ca să te aduni și să te vindeci. Și cred că fiecare dintre noi a trecut prin asta”, spune Maria Procopenco.

Reținerea lui Vladimir Plahotniuc în Grecia readuce în centrul atenției una dintre cele mai toxice și influente figuri ale politicii moldovenești din ultimii ani. foto: Profimedia

În ultimele zile, propaganda rusă a dat din nou în clocot. Serviciul de Informații Externe al Federației Ruse (SVR), acea instituție care amestecă spionajul cu halucinația geopolitică, a emis un „avertisment” despre cum NATO transformă Moldova într-un „cap de pod militar” împotriva Rusiei, iar cetățenii moldoveni vor fi folosiți drept... „carne de tun”. foto: Profimedia

împreuna cu fratele său mai mare. Își făceau culcuș acolo, între spice uscate și iarbă de vară, cu respirația strânsă și genunchii la piept. Înăuntru, inima le bătea mai tare decât bocancii care tropăiau la poartă. Erau conștienți că, dacă soldatul rus venea să îi caute, trebuiau să „fugă tare”. foto Profimedia

Summitul Republica Moldova-Uniunea Europeană, desfășurat pe 4 iulie 2025 la Chișinău, vine să infirme cu forță una dintre cele mai răspândite teze ale propagandei pro-ruse: că Moldova nu va fi niciodată primită în UE, că nu ne vrea nimeni acolo sau că suntem prea mici și prea săraci pentru a fi luați în serios. Realitatea e alta. Iar acest summit a demonstrat-o cu vârf și îndesat. Ce ar mai trebui să facă oficialii europeni ca să demonstreze că aderarea la UE se întâmplă chiar acum? Totul dacă și viitoarea legislatură a Parlamentului, votat de cetățeni pe 28 septembrie, va vrea asta.

„Wasted Love nu e doar o piesă de dragoste. E o simfonie a contrastelor, între forță și vulnerabilitate, între clasic și modern, între sunetul rece al sintetizatorului și căldura unei voci umane. Am vrut să-i dau o viață nouă, fără să-i șterg esența”, mărturisește Maria Procopenco.

De la contestarea oficială a rezultatului alegerilor prezidențiale la Curtea Constituțională, până la tăierea pașapoartelor și buletinelor de vot de către unii reprezentanți ai diasporei românești, și de la acuzațiile lui George Simion potrivit cărora Franța și Republica Moldova ar fi intervenit în procesul electoral din România, toate aceste acțiuni au alimentat un val toxic de ură, neîncredere și suspiciune.

De la „ne descurcăm singuri, nu avem nevoie de ajutor extern”, până la „mulțumim Uniunii Europene”. Așa s-a schimbat retorica liderului nerecunoscut de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, timp de o lună - de la declarații triumfaliste, până la recunoașterea sprijinului european. În acest timp, așa-zisele autorități au încercat să rescrie realitatea, promovând ideea că Rusia le va oferi un credit pentru a depăși criza umanitară din stânga Nistrului. Mai mult decât atât, din cei 30 de milioane de euro oferiți de Uniunea Europeană pentru atenuarea crizei energetice, Tiraspolul își revendică întreaga sumă. Insistă ca sprijinul să fie folosit exclusiv pentru nevoile lor, fără ca malul drept să beneficieze de energie electrică.