Laurențiu Pleșca

Reținerea lui Vladimir Plahotniuc în Grecia readuce în centrul atenției una dintre cele mai toxice și influente figuri ale politicii moldovenești din ultimii ani. foto: Profimedia

În ultimele zile, propaganda rusă a dat din nou în clocot. Serviciul de Informații Externe al Federației Ruse (SVR), acea instituție care amestecă spionajul cu halucinația geopolitică, a emis un „avertisment” despre cum NATO transformă Moldova într-un „cap de pod militar” împotriva Rusiei, iar cetățenii moldoveni vor fi folosiți drept... „carne de tun”. foto: Profimedia

împreuna cu fratele său mai mare. Își făceau culcuș acolo, între spice uscate și iarbă de vară, cu respirația strânsă și genunchii la piept. Înăuntru, inima le bătea mai tare decât bocancii care tropăiau la poartă. Erau conștienți că, dacă soldatul rus venea să îi caute, trebuiau să „fugă tare”. foto Profimedia

Summitul Republica Moldova-Uniunea Europeană, desfășurat pe 4 iulie 2025 la Chișinău, vine să infirme cu forță una dintre cele mai răspândite teze ale propagandei pro-ruse: că Moldova nu va fi niciodată primită în UE, că nu ne vrea nimeni acolo sau că suntem prea mici și prea săraci pentru a fi luați în serios. Realitatea e alta. Iar acest summit a demonstrat-o cu vârf și îndesat. Ce ar mai trebui să facă oficialii europeni ca să demonstreze că aderarea la UE se întâmplă chiar acum? Totul dacă și viitoarea legislatură a Parlamentului, votat de cetățeni pe 28 septembrie, va vrea asta.

„Wasted Love nu e doar o piesă de dragoste. E o simfonie a contrastelor, între forță și vulnerabilitate, între clasic și modern, între sunetul rece al sintetizatorului și căldura unei voci umane. Am vrut să-i dau o viață nouă, fără să-i șterg esența”, mărturisește Maria Procopenco.

De la contestarea oficială a rezultatului alegerilor prezidențiale la Curtea Constituțională, până la tăierea pașapoartelor și buletinelor de vot de către unii reprezentanți ai diasporei românești, și de la acuzațiile lui George Simion potrivit cărora Franța și Republica Moldova ar fi intervenit în procesul electoral din România, toate aceste acțiuni au alimentat un val toxic de ură, neîncredere și suspiciune.

De la „ne descurcăm singuri, nu avem nevoie de ajutor extern”, până la „mulțumim Uniunii Europene”. Așa s-a schimbat retorica liderului nerecunoscut de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, timp de o lună - de la declarații triumfaliste, până la recunoașterea sprijinului european. În acest timp, așa-zisele autorități au încercat să rescrie realitatea, promovând ideea că Rusia le va oferi un credit pentru a depăși criza umanitară din stânga Nistrului. Mai mult decât atât, din cei 30 de milioane de euro oferiți de Uniunea Europeană pentru atenuarea crizei energetice, Tiraspolul își revendică întreaga sumă. Insistă ca sprijinul să fie folosit exclusiv pentru nevoile lor, fără ca malul drept să beneficieze de energie electrică.

Nimeni nu s-a îndoit vreodată că dictatorul Alexandr Lukașenko va câștiga al șaptelea mandat. Singura necunoscută a fost ce procent va alege Comisia Electorală, obedientă regimului, să-i atribuie de această dată. Răspunsul? 86,82%, dacă erați curioși. În ultimele zile, Varșovia a devenit scena unui marș de protest organizat de diaspora belarusă. Potrivit datelor recente, numărul celor care au fost nevoiți să părăsească Belarusul după alegerile falsificate din 2020 depășește 300.000 de persoane. Cu toate acestea, conform noului Cod Electoral, aceștia nu mai pot vota, deoarece secțiile de votare din afara țării au fost desființate. Cineva în Moldova își dorește să facă același lucru. Închiderea secțiilor de vot din străinătate este doar unul dintre motivele pentru care criticii regimului Lukașenko consideră actualele alegeri o farsă. „Ceea ce se întâmplă acum în Belarus nu sunt alegeri. Este o operațiune specială menită să-i asigure lui Lukașenko menținerea ilegală a puterii,” afirmă opoziția din exil.

În tot acest nor de incertitudine apare încă o variabilă, care poate fi și o oportunitate majoră pentru Republica Moldova - integrarea regiunii transnistrene, în contextul anunțului Gazprom privind întreruperea livrărilor de gaze. Acest proces, deși foarte dificil, ar putea consolida parcursul european al țării și ar oferi o soluție pe termen lung pentru stabilitatea regiunii de pe malul stâng al Nistrului. Totul doar cu o gestionare exemplară a acestei potențiale crize umanitare și prin naționalizarea Moldovagaz, pentru a ne distanța definitiv de Rusia. Foto: Daniel Mihăilescu/ AFP / Profimedia

Dacă în Republica Moldova am urmărit cu sufletul la gură rezultatele alegerilor, știind că s-au cumpărat voturi la bucată, în România, șocul a venit fără o rețea precum cea a lui Ilan Șor, dar printr-un mijloc mult mai modern: TikTok. Foto: Inquam Photos