Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Reținerea lui Vladimir Plahotniuc. Testul pe care justiția din Moldova nu-și mai permite să-l rateze

Vladimir Plahotniuc -

foto Profimedia

Reținerea lui Vladimir Plahotniuc în Grecia readuce în centrul atenției una dintre cele mai toxice și influente figuri ale politicii moldovenești din ultimii ani. Fostul lider al Partidului Democrat, care a părăsit Moldova în iunie 2019, părea de neatins și a evitat justiția ani de zile. Deși a fost dat în urmărire internațională, s-a aflat pe listele de sancțiuni ale SUA, UE, Marea Britanie, a continuat să savureze libertatea. Până acum. Dar haideți să nu ne grăbim cu entuziasmul. Știrea sună bine, reacțiile s-au adunat rapid, unii se gândesc deja la cătușe, televiziune în direct, dosare relansate. Realitatea e mai complicată. Chiar dacă procedura de extrădare a fost demarată imediat, aducerea din „diasporă” a lui Plahotniuc ar putea dura luni.

Fizic, plecat de șase ani, de facto - omniprezent

Deși a plecat fizic din țară, Plahotniuc nu a ieșit niciodată cu adevărat din joc. De-a lungul anilor, și-a menținut influența asupra politicii moldovenești prin interpuși, rețele de afaceri, presiuni mediatice (inclusiv dezvăluiri pe canale de Telegram) și finanțarea din umbră a unor proiecte politice. Înaintea alegerilor parlamentare din toamnă, este tot mai evident că unele partide politice și unii candidați „independenți”, care apar ca ciupercile după ploaie, au legătură cu numele lui Plahotniuc și beneficiază de resurse și strategii care poartă amprenta acestuia.

Nu este întâmplător că Vladimir Plahotniuc a fost sancționat de Uniunea Europeană, Statele Unite și Marea Britanie. În mod repetat, oficiali occidentali au subliniat nu doar caracterul corupt al regimului pe care l-a condus, ci și rolul său activ în subminarea democrației și a proceselor electorale. În analiza Departamentului de Stat american, Plahotniuc a fost descris ca fiind implicat în „eforturi sistematice de a submina statul de drept în Republica Moldova și de a controla procesele democratice prin corupție masivă”. Aceste practici au slăbit instituțiile statului și au fost exploatate de Federația Rusă, care de ani de zile caută să împiedice apropierea Moldovei de Uniunea Europeană. Plahotniuc a jucat un rol important în destabilizarea țării odată cu plecarea sa.

Fără a fi vreodată un aliat explicit al Kremlinului, Plahotniuc a jucat adesea la două capete. În timp ce se prezenta ca „pro-european” în exterior, negocia informal cu Igor Dodon în interior, întreținea o relație ambiguă cu Moscova și permitea infiltrarea intereselor ruse în sectoare-cheie ale economiei și politicii moldovenești. Din acest motiv, reținerea sa este mai mult decât o chestiune penală. Este exact ceea ce au așteptat cetățenii Republicii Moldova timp de șase ani.

Exemple care ne spun „să nu ne îmbătăm cu apă rece”

Totuși, reținerea nu garantează nimic. Dacă nu va fi urmată de extrădare și de un proces clar, transparent și credibil, momentul riscă să rămână doar un gest simbolic. Și precedentul există. Sorin Oprescu, fostul primar general al Bucureștiului, condamnat în România la peste 10 ani de închisoare pentru fapte de corupție, a fost surprins recent la o terasă în Halkidiki, Grecia. El a fost reținut inițial, dar autoritățile elene au refuzat să-l extrădeze, eliberându-l pe cauțiune în valoare de doar 5.000 de euro. Cazul ilustrează perfect limitele mecanismelor de cooperare europeană în materie de justiție penală, mai ales când dosarele nu sunt suficient de solide sau voința politică lipsește.

Dar de ce să mergem până în România, dacă avem și noi exemplul nostru, pe nume Veaceslav Platon. Acuzat de fraudă bancară, reținut pe 13 martie 2025 în Marea Britanie, Platon se află în arest, dar instanța britanică va analiza cererea de extrădare abia la sfârșitul lunii noiembrie. Deși cazul său este bine cunoscut, iar condamnările din Moldova sunt clare, procesul de aducere în fața justiției se dovedește lent și complicat. Aici nu mai vorbim de toți oligarhii și penalii care se ascund în Rusia, cu ei e clar…

Ce se schimbă?

Pentru guvernarea de la Chișinău, clar, acest moment este o oportunitate nesperată. PAS poate integra această reținere în discursul electoral, folosind-o pentru a întări ideea de „justiție eliberată” și de luptă autentică împotriva oligarhiei. Nu este exclus ca subiectul Plahotniuc să devină una dintre temele centrale ale campaniei pentru parlamentare, în special în contrast cu partide suspectate că ar avea conexiuni cu rețelele vechi de influență. Revenirea numelui Plahotniuc vine la țanc în ajun de campanie electorală.

La București, această succesiune de evenimente nu cred că a trecut neobservată. Mai ales că România a fost adesea criticată pentru ambiguitatea poziției față de actori politici controversați din Republica Moldova. Dacă reținerea lui Plahotniuc a fost posibilă tocmai acum, este posibil ca unii dintre protectorii săi să fi renunțat la el. Iar dacă această decuplare are și ramificații politice în România, atunci vorbim despre un semnal destul de clar că vechile rețele își pierd din influență, iar aici, în aceeași oală, putem include și recenta decizie de interdicție pe numele lui Ion Ceban.

În loc de concluzii

Această reținere este totuși un test. Pentru justiție, pentru instituțiile de stat, pentru serviciile de cooperare internațională. Publicul așteaptă mai mult decât spectacol mediatic: vrea dosare duse la capăt, extrădări reușite și pedepse clare. Mai sunt și alți fugari de adus în fața legii: Ilan Șor, condamnat definitiv, dar liber, Veaceslav Platon, în așteptarea unui verdict britanic. Moldova are de demonstrat că nu doar vrea, dar și poate să-și curețe viața politică de influențele oligarhice care au sufocat-o ani întregi.

Reținerea lui Plahotniuc este, fără îndoială, un moment cu potențial. Dar dacă nu e urmată de fapte concrete, adică extrădare, judecată, condamnare, procese care durează luni, riscă să se piardă în memoria colectivă ca o mișcare electorală fără finalitate. Iar pentru un stat care aspiră la aderarea la Uniunea Europeană, asemenea teste reprezintă, de fapt, reforma statului. Într-un an electoral esențial pentru viitorul european al Republicii Moldova, orice pas în direcția descurajării influenței oligarhice contează.

Acest editorial a apărut prima dată pe site-ul publicației din Republica Moldova – Agora.md

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult