Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Reținerea lui Vladimir Plahotniuc. Testul pe care justiția din Moldova nu-și mai permite să-l rateze

Vladimir Plahotniuc -

foto Profimedia

Reținerea lui Vladimir Plahotniuc în Grecia readuce în centrul atenției una dintre cele mai toxice și influente figuri ale politicii moldovenești din ultimii ani. Fostul lider al Partidului Democrat, care a părăsit Moldova în iunie 2019, părea de neatins și a evitat justiția ani de zile. Deși a fost dat în urmărire internațională, s-a aflat pe listele de sancțiuni ale SUA, UE, Marea Britanie, a continuat să savureze libertatea. Până acum. Dar haideți să nu ne grăbim cu entuziasmul. Știrea sună bine, reacțiile s-au adunat rapid, unii se gândesc deja la cătușe, televiziune în direct, dosare relansate. Realitatea e mai complicată. Chiar dacă procedura de extrădare a fost demarată imediat, aducerea din „diasporă” a lui Plahotniuc ar putea dura luni.

Fizic, plecat de șase ani, de facto - omniprezent

Deși a plecat fizic din țară, Plahotniuc nu a ieșit niciodată cu adevărat din joc. De-a lungul anilor, și-a menținut influența asupra politicii moldovenești prin interpuși, rețele de afaceri, presiuni mediatice (inclusiv dezvăluiri pe canale de Telegram) și finanțarea din umbră a unor proiecte politice. Înaintea alegerilor parlamentare din toamnă, este tot mai evident că unele partide politice și unii candidați „independenți”, care apar ca ciupercile după ploaie, au legătură cu numele lui Plahotniuc și beneficiază de resurse și strategii care poartă amprenta acestuia.

Nu este întâmplător că Vladimir Plahotniuc a fost sancționat de Uniunea Europeană, Statele Unite și Marea Britanie. În mod repetat, oficiali occidentali au subliniat nu doar caracterul corupt al regimului pe care l-a condus, ci și rolul său activ în subminarea democrației și a proceselor electorale. În analiza Departamentului de Stat american, Plahotniuc a fost descris ca fiind implicat în „eforturi sistematice de a submina statul de drept în Republica Moldova și de a controla procesele democratice prin corupție masivă”. Aceste practici au slăbit instituțiile statului și au fost exploatate de Federația Rusă, care de ani de zile caută să împiedice apropierea Moldovei de Uniunea Europeană. Plahotniuc a jucat un rol important în destabilizarea țării odată cu plecarea sa.

Fără a fi vreodată un aliat explicit al Kremlinului, Plahotniuc a jucat adesea la două capete. În timp ce se prezenta ca „pro-european” în exterior, negocia informal cu Igor Dodon în interior, întreținea o relație ambiguă cu Moscova și permitea infiltrarea intereselor ruse în sectoare-cheie ale economiei și politicii moldovenești. Din acest motiv, reținerea sa este mai mult decât o chestiune penală. Este exact ceea ce au așteptat cetățenii Republicii Moldova timp de șase ani.

Exemple care ne spun „să nu ne îmbătăm cu apă rece”

Totuși, reținerea nu garantează nimic. Dacă nu va fi urmată de extrădare și de un proces clar, transparent și credibil, momentul riscă să rămână doar un gest simbolic. Și precedentul există. Sorin Oprescu, fostul primar general al Bucureștiului, condamnat în România la peste 10 ani de închisoare pentru fapte de corupție, a fost surprins recent la o terasă în Halkidiki, Grecia. El a fost reținut inițial, dar autoritățile elene au refuzat să-l extrădeze, eliberându-l pe cauțiune în valoare de doar 5.000 de euro. Cazul ilustrează perfect limitele mecanismelor de cooperare europeană în materie de justiție penală, mai ales când dosarele nu sunt suficient de solide sau voința politică lipsește.

Dar de ce să mergem până în România, dacă avem și noi exemplul nostru, pe nume Veaceslav Platon. Acuzat de fraudă bancară, reținut pe 13 martie 2025 în Marea Britanie, Platon se află în arest, dar instanța britanică va analiza cererea de extrădare abia la sfârșitul lunii noiembrie. Deși cazul său este bine cunoscut, iar condamnările din Moldova sunt clare, procesul de aducere în fața justiției se dovedește lent și complicat. Aici nu mai vorbim de toți oligarhii și penalii care se ascund în Rusia, cu ei e clar…

Ce se schimbă?

Pentru guvernarea de la Chișinău, clar, acest moment este o oportunitate nesperată. PAS poate integra această reținere în discursul electoral, folosind-o pentru a întări ideea de „justiție eliberată” și de luptă autentică împotriva oligarhiei. Nu este exclus ca subiectul Plahotniuc să devină una dintre temele centrale ale campaniei pentru parlamentare, în special în contrast cu partide suspectate că ar avea conexiuni cu rețelele vechi de influență. Revenirea numelui Plahotniuc vine la țanc în ajun de campanie electorală.

La București, această succesiune de evenimente nu cred că a trecut neobservată. Mai ales că România a fost adesea criticată pentru ambiguitatea poziției față de actori politici controversați din Republica Moldova. Dacă reținerea lui Plahotniuc a fost posibilă tocmai acum, este posibil ca unii dintre protectorii săi să fi renunțat la el. Iar dacă această decuplare are și ramificații politice în România, atunci vorbim despre un semnal destul de clar că vechile rețele își pierd din influență, iar aici, în aceeași oală, putem include și recenta decizie de interdicție pe numele lui Ion Ceban.

În loc de concluzii

Această reținere este totuși un test. Pentru justiție, pentru instituțiile de stat, pentru serviciile de cooperare internațională. Publicul așteaptă mai mult decât spectacol mediatic: vrea dosare duse la capăt, extrădări reușite și pedepse clare. Mai sunt și alți fugari de adus în fața legii: Ilan Șor, condamnat definitiv, dar liber, Veaceslav Platon, în așteptarea unui verdict britanic. Moldova are de demonstrat că nu doar vrea, dar și poate să-și curețe viața politică de influențele oligarhice care au sufocat-o ani întregi.

Reținerea lui Plahotniuc este, fără îndoială, un moment cu potențial. Dar dacă nu e urmată de fapte concrete, adică extrădare, judecată, condamnare, procese care durează luni, riscă să se piardă în memoria colectivă ca o mișcare electorală fără finalitate. Iar pentru un stat care aspiră la aderarea la Uniunea Europeană, asemenea teste reprezintă, de fapt, reforma statului. Într-un an electoral esențial pentru viitorul european al Republicii Moldova, orice pas în direcția descurajării influenței oligarhice contează.

Acest editorial a apărut prima dată pe site-ul publicației din Republica Moldova – Agora.md

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Theodor Paleologu, diplomat și președinte al Fundației Paleologu. Foto: Inquam Photos / Bogdan Buda

Pe fondul ascensiunii extremismului la nivel mondial, mulți se întreabă acum ce s-a întâmplat cu societatea și de unde a ieșit la lumină ura aceasta aproape perceptibilă fizic între oameni care nici nu se cunosc personal. Căci trăim, iată, vremuri în care amenințarea și injuriile sunt elemente la ordinea zilei. Mulți aproape că le ignoră, pentru că, pe nesimțite, ele s-au normalizat. Drumul de aici la agresivitate fizică e scurt. Și asupra acestui pericol atrag atenția mulți oameni ai cărților, care știu din istorie ce se întâmplă cu societățile în astfel de perioade.

Citește mai mult

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

 Chris M

Pentru Chris Simion-Mercurian, scriitoarea și regizoarea de teatru care a pornit visul, și pentru partenerul ei, Tiberiu Simion-Mercurian, întreaga călătorie a însemnat nouă ani de eforturi, sacrificii și momente de criză, dar și întâlniri și emoții imposibil de trăit altfel. „Nouă ani a durat. A început în 2016. A fost foarte complicat. Și foarte impredictibil.

Citește mai mult

Radu Jude la Paris

Adevărul e că nu ieșim în lume cu prea multe. Cu excepția performanțelor câtorva sportivi, începând cu David Popovici, a câtorva companii private care au trecut granița și aspiră la statutul de unicorni și a filmelor din „noul val”, România nu iese prea mult în evidență. De aceea, orice „ieșire în lume” face foarte mult bine imaginii unei țări în deficit uriaș de imagine internațională.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Marina Axentii

La doar 27 de ani, Axentii Marina (foto) se află pe un parcurs academic remarcabil. Originară din România, ea este doctorandă în domeniul Ingineriei Produselor Alimentare la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, iar în prezent își desfășoară activitatea de cercetare peste ocean.

Citește mai mult