Radu Găleșanu

Toate limbile sunt bogate în astfel de termeni. Ei au apărut în perioade istorice în care au reflectat apariția unor grupuri de forță și atitudinea lor față de alte grupuri, mai slabe. (Guliver Getty Images)

Vin acasă după emisiune și îmi anunț fericit părinții că a venit Tatulici la noi la școală și am apărut la televizor. Ei mă privesc dezgustați și îmi spun că ne-am făcut de râs. (Foto: Adriana Neagoe/ Inquam Photos)

Falia dintre cele două grupuri s-a adâncit în timp. Încă de la început și în mod necontenit, s-a întâmplat ca primul grup să-i numească pe ceilalți: „comuniști" (neocomuniști, comunistoizi etc.). Din partea cealaltă, numiții „comuniști" au încercat să riposteze și să le dea, la rândul lor, un nume celor care i-au atacat. Le-au spus: „golani", „vânzători de țară", „corporatiști" și recent, într-o sclipire de branding, „statul paralel". (Foto: ALberto Groșescu/Inquam Photos)

Moștenire directă de la comuniști, ambițioșii și slab educații conducători PSD-iști detestă elitele, intelectualii, oamenii cu școală, specialiștii, tehnocrații: oameni care, din idealism, din talent, din constrângere familială sau orice altă conjunctură au ajuns să studieze mai mult și să aibă o viziune asupra vieții care depășește valorile primitive

M-am întâlnit în stradă cu colegi din școala generală, cu colegi din liceu, cu colegi de la facultăți cu profiluri complet diferite, cu colegi de la fostele locuri de muncă, cu prieteni din copilărie, adolescență sau maturitate, cu oameni care trăiesc în România sau afară.(Foto: Dreamstime.com)