Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Biblioteca pentru hoți. Mai bine infractor, decât scriitor

În februarie 2015, publicam în Gândul un articol cu un titlu care a devenit expresie de uz comun în jurnalism: „Biblioteca pentru hoți”. Că gaura din lege prin care poți ieși cu luni sau chiar ani mai repede din pușcărie, având sub braț cele 4-5 cărți produse la răcoare, a fost bortelită acolo în beneficiul infractorilor, e limpede. 

Ce mai trebuie subliniat este disprețul pe care această malversație legală îl întreține față de carte și scriitorii autentici.

Subsemnatul, de pildă, ca scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din România, nu primesc absolut nimic de la stat pentru că public o carte

Chiar dacă reușesc să vând niște mii de exemplare, având în vedere procentajul drepturilor de autor oferit de edituri, nu pot trăi din scris cărți, cum nu pot marea majoritate a scriitorilor din această țară. Mai mult, printr-o revelație parlamentară, s-a dorit anul trecut ca statul să scumpească automat cărțile cu o sumă numită „timbru cultural”, astfel încât șansa autorului de a vinde o carte să scadă și mai mult.

Deci, cărții și scriitorului cinstit statul nu le dă, vrea să le ia.

În schimb, un pușcăriaș poate să fabrice o carte și să primească pentru ea, de la zisul nostru stat, 30 de zile reducere din pedeapsă. Din punct de vedere cultural legal, ultimul infractor este superior celui mai bun scriitor. Dacă raportăm cât a furat respectivul la numărul de zile de închisoare pe care le are de executat și înmulțim suma respectivă cu 30 și cu câte cărți scoate în timp record, iese că e mai bine plătit per pagină decât orice laureat Nobel pentru literatură.

Ceea ce nu înseamnă că susțin interzicerea scrierii de cărți de către deținuți. N-au decât să le publice și să le vândă cui o vrea să le cumpere, dar fără nicio zi scăzută din pedeapsă. Căci, o carte nu dovedește în niciun fel reeducarea hoțului: el n-a fost introdus la zdup pentru că nu scrisese destul sau deloc despre religie, drept, fotbal, turism sau istorie, și acum se îndreaptă, ci pentru ciordeli de milioane fără număr.

Mult mă bucur că DNA îi ia la întrebări pe universitarii din lista publicată de Republica.ro, care au păstorit „științific” tomurile create de gânditorii zăbrelelor. Dar dacă legea n-ar fi abrogată, așa cum bine face acum ministrul Justiției, dna Raluca Prună, și presupunând că unii dintre „coordonatori” ar ajunge după gratii pentru favorizarea infractorului, vă dați seama cam câte volume ar scoate tăticii ăștia în fals intelectual în prima lună de pârnaie?

Dincolo de toate astea, închei cu o întrebare, ca să înțelegem enormitatea aberației morale de plano a acestei „legi”:

Presupunând că nu Becali sau Dan Diaconescu, dar profesorul Nicolae Manolescu, președintele Uniunii Scriitorilor, s-ar pune pe furat, ar fi condamnat și ar scrie în detenție încă cel puțin o carte de critică literară după atâtea altele, ar trebui să i se scadă ceva din pedeapsă?

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult