La 200 de zile de mandat, se cuvine să facem o trece în revistă a realizărilor pentru țară ale președintelui nostru.
1. A câștigat alegerile din 20 Mai; destui l-au votat ca să nu se producă dezastrul, victoria derbedeului unsuros.
2. De pe 21 Mai, a intrat în campanie electorală pentru al doilea mandat, acesta părând să fie singurul lucru care îl preocupă cu adevărat. Un triumf în acest sens: pe 1 Decembrie s-a scăldat în mulțime, făcând cele mai multe selfie-uri din istorie, cât toți ceilalți președinți la un loc.
3. L-a numit, după lungi târguieli, premier pe Ilie Bolojan. Inițial, președintele o ținuse gaia-mațu că vrea un tehnocrat la Palatul Victoria. De atunci, în mod cel puțin ciudat, nu-i rostește numele, nici Bolojan, nici Ilie – consideră, probabil, că, astfel, i-ar transfera lui Bolojan ceva capital politic, l-ar consacra. L-a numit, dar nu-l numește! Nu s-a solidarizat cu acesta în multele momente critice pe care prim-ministrul le-a traversat. Înainte de alegerile pentru Primăria Capitalei, a declarat: „Coaliția va rezista”. Carevasăzică, coaliția, nu Guvernul, și cu atât mai puțin nenumitul premier.
4. A încercat să și-l ia consilier pe avocatul MÎRGA, românosul Zbârcea. Presa a aflat și reacția publică l-a făcut să renunțe. L-a luat, totuși, pe alt românos, mai acoperit, Lazurcă.
5. A renunțat la necreșterea TVA după hârtia cu lipici la voturi scrisă și semnată la televizor, în campanie. Unii l-ar considera un mincinos vânător de voturi. Nu, nu este așa, este altfel: e vorba de flexibilitate prezidențială.
6. N-a dispus desfășurarea niciunei anchete asupra SRI și SIE spre a se stabili responsabilități și sancțiuni pentru cei implicați în catastrofa alegerilor din noiembrie trecut. În schimb, vrea să folosească în lupta anticorupție aceste servicii nederanjate. Zice că își asumă el. Păi, asta înseamnă că amână sine die, cu zâmbete lăutărești, desemnarea unui șef la SRI și schimbarea șefului SIE, omul de Formula 1, întrucât vrea să călărească el însuși Serviciile vinovate, pe care le are la mână. O mare înfăptuire. Asta nu i-a reușit nici măcar lui Băsescu.
7. A contestat la CCR Legea pentru combaterea extremismului, votată în Parlament fără opoziție nici măcar din partea AUR. Gestul său a provocat o reacție vehementă a Comunității Evreiești din România și a unor organizații și personalități internaționale. CCR i-a respins contestația în unanimitate. Cu dârzenie, domnia-sa a luat-o de la capăt, retrimițând legea în Parlament. Dl Dan este singura persoană publică din România roasă de grija acestei legi. Totuși, încă o izbândă: deocamdată, legea nu se aplică.
8. De 1 Decembrie a decorat o singură persoană, Ion Vasile Banu, fost soldat în trupele nazisto-române, care, în 1941, au comis pogromurile de la Iași și Odesa, precum și nenumărate alte masacre și deportări în lagăre de concentrare, înaintând, apoi, ca invadatori, în teritoriul URSS până la cotul Donului și Stalingrad. Știa, deci, președintele de ce blochează legea împotriva extremismului și negării Holocaustului: dacă ar fi fost în vigoare, dl Dan ar fi fost sancționat drastic. Din nou, proteste ale unor istorici de prestigiu și organizații pentru Memoria Holocaustului.
Și ce dacă? Președintele a câștigat astfel simpatia nostalgicilor fascisto-legionari, fani Ion Antonescu și Corneliu Zelinski, ceea ce nu-i puțin lucru. La urma urmei, e președintele tuturor românilor, nu?
9. În alegerile pentru Primăria Generală l-a susținut, deși știa bine că nu are nicio șansă, pe C. Drulă, mergând până în mizeria filmulețului prezidențial anti Ciucu. O parte a staff-ului de campanie al dlui Dan i-a fost pasat candidatului PSD Băluță, fan Nicușor Dan. Totul a fost montat spre împuținarea voturilor lui Ciprian Ciucu. Dacă ieșea Băluță, ar fi fost o mare victorie a dlui președinte. N-a fost să fie, dar măcar a încercat. Acum, dovedindu-se mai înțelept decât unealta sa Drulă, care aseară a vorbit cu nerușinare de parcă ar fi fost șeful de campanie al câștigătorului Ciucu, tace mâlc, niciun cuvințel de felicitare pentru noul primar al Capitalei.
10. De la Al Doilea Război Mondial încoace, nu s-a mai petrecut o asemenea mișcare de plăci tectonice a politicii mondiale. America lui Trump abandonează Ucraina, știind foarte bine că Putin o vrea pe toată. Casa Albă dorește desființarea UE, pentru că se reînarmează, dar cu producție proprie, nu mai cumpără de la americani, și amendează înșelătoriile rețelelor digitale din SUA, în frunte cu X a lui Musk. Culmea absurdului, Departamentul de Stat cere ca mecanismele de apărare ale NATO să fie preluate de Europa, apoi declară că în curând în NATO vor fi mai mult state neeuropene! Și că Europa trebuie să revină la starea de țări separate – practic, asta înseamnă nu numai desființarea UE, ci și a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord. Îndată ce Putin va ocupa Novorossia ajungând până la granița României, cum pretinde foarte clar, NATO va fi înlocuit cu BLASTO, Black Sea Treaty Organization, cu doi membri, SUA și Rusia. Ce va face România, fiind prinsă între o Rusie tot mai flămândă și o Ungarie putinisto-trumpistă tot mai obsedată de Transilvania? Din Strategia de Securitate Națională, prezentată de președintele Dan, cu siguranță un succes, n-am priceput mai nimic, dar, pesemne, nu mă duce capul.
11. În fine, Nicușor Dan, hlizindu-se adesea, induce națiunii o stare de veselie.
Acesta este rodnicul bilanț. Dacă mi-a scăpat ceva, vă rog să-mi spuneți. De asemenea, schițați dumneavoastră perspectivele.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
