foto Profimedia
Oficialii Fondului Monetar Internațional au salutat pachetul de măsuri fiscale din 2025 și au recomandat adoptarea altora noi pe termen mediu, inclusiv pentru impozitarea persoanelor fizice. În acest sens, FMI atrage atenția că, în 2023, impozitele colectate erau de doar 27% din PIB, față de media Uniunii Europene de 40%.
În raportul de sfârșit de an 2025, FMI apreciază eliminarea facilităților fiscale din IT, construcții, agricultură și industria alimentară și recomandă eliminarea scutirilor rămase la impozitarea persoanelor fizice, inclusiv cele pentru veniturile din pensii. Reintroducerea contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru veniturile din pensii a fost una dintre cele mai discutate măsuri în 2025. Pentru aceste venituri, nu s-a mai reținut contribuția de sănătate din 2017. Ulterior, în 2022, contribuția la sănătate a fost reintrodusă prin ordonanță de urgență pentru veniturile din pensii mai mari de 4.000 lei, dar măsura a fost declarată neconstituțională. În 2025, contribuția a fost reintrodusă prin lege pentru pensiile mai mari de 3.000 de lei, măsură valabilă până la data de 31 decembrie 2027. Plafonul este în linie cu deducerea din venitul de pensii a sumei neimpozabile lunar de 3.000 de lei, la stabilirea impozitului pe venit. Veniturile din pensii și salariile bugetarilor au fost înghețate în anul 2025, după creșteri semnificative din anul 2024, și vor rămâne așa și în anul 2026. FMI menționează și că este necesară prudență pentru măsurile adoptate pentru pensii și salarii, după anul 2026.
Contribuția la sănătate va rămâne un subiect important, fiind folosită până în prezent fie pentru scăderea sarcinii fiscale pentru anumite categorii de contribuabili, fie pentru a crește nivelul veniturilor bugetare. Această contribuție este determinată diferit pentru contribuabili atât în funcție de nivelul veniturilor, cât și în funcție de tipul de venit.
O temă recurentă pentru FMI este și impozitarea progresivă. FMI recomandă un impozit progresiv, cu mai multe praguri de impozitare, iar impactul acestui impozit să fie atenuat prin scăderea contribuției la sănătate. În ceea ce privește salariile mici, sarcina fiscală ar putea fi diminuată prin creșterea deducerilor fiscale sau prin programe de sprijin pentru angajații activi (FMI a observat o rată redusă a participării la forța de muncă și o perspectivă demografică nefavorabilă).
Comisia Europeană menționează următoarele, în raportul pentru România pentru anul 2025: „În 2024, sarcina fiscală asupra costului forței de muncă în România este mai mare decât media UE pentru lucrătorii cu venituri mici și mai mică decât media UE pentru lucrătorii cu venituri ridicate. Această sarcină fiscală ridicată pentru persoanele cu venituri mici oferă mai puține stimulente pentru participarea pe piața muncii a lucrătorilor cu un nivel scăzut de calificare. Reducerea coeficientului Gini după impozite și transferuri sociale în România în anul 2023 a fost de 6,3 puncte, sub media UE (7,7 puncte), ceea ce indică faptul că sistemul cu cotă unică este relativ ineficace în ceea ce privește capacitatea sa de redistribuire și reducerea inegalității veniturilor.”
Autoritățile locale susțin că măsurile fiscale luate deja sunt suficiente pentru reducerea deficitului bugetar și iau în considerare alte măsuri după anul 2026. Este incert dacă aceste măsuri ar include impozitul progresiv pentru salarii în viitorul apropiat, întrucât această măsură ar întâmpina provocări multiple. În studiul efectuat de Academia de Studii Economice în 2025, este menționat că inegalitatea de venituri din România nu e generată de venituri din salarii, ci de alte forme de venituri (pentru unele dintre ele a crescut impozitarea).
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.