Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Bravo Simo, dar rămâi lucidă!

Simona Halep, calificată în sferturi la Roland Garros

Nu mai puțin de 3 (trei) scurte i-a pus Carlei Suárez Navarro, toate câștigătoare. E ceva neobișnuit pentru Simona, și arată mentalul pe care și-l menține tare în continuare.

Simona a servit constant bine, cu tactica eficientă din ultima vreme, primul serviciu nu foarte tare, dar suficient ca adversara să îl „respecte”, ceea ce nu produce ași, dar nici nu lasă posibilitatea să fie atacată pe serviciul secund.

A deschis mereu prima terenul, cu lovituri în unghi, urmate de atac pe fiecare minge nu destul de lungă trimisă de Carla. A alergat din nou excelent, recuperând din situații complicate. Câteva crosuri de excepție, cu reverul, dar și cu dreapta, în unghi scurt sau din alergare, au adăugat și doza de spectacol pe care o așteaptă Roland Garros-ul de la o campioană ca Halep.

Dar este foarte important ca Simona să nu se îmbete cu apă plată după această victorie. Ea știe foarte bine că a avut în față o umbră a jucătoarei de clasă Carla Suárez Navarro. Încă de la primele mingi, iberica a fost cu capul în pământ și în altă parte decât pe teren, lipsită de vlagă, lovind de multe ori la întâmplare, aproape fără nicio inițiativă, în stilul „dau unde-o fi, în ce vine de dincolo de fileu”.

Singura ei tresărire, break-ul pe care l-a făcut la începutul setului 2, a fost reprimată rapid de hiperstabilitatea Simonei.

Următoarea adversară este una grea, cea din finala de la Roma, ucraineanca Elina Svitolina. Cum nu mai puțin grea ar fi fost outsidera croată Petra Martić, învinsă la mare luptă, cu 7-5 în decisiv. Oare când va înceta presa noastră să dea astfel de titluri: „Simona are cale liberă spre finală. O mare adversară, eliminată”? Când se va înțelege că, într-un turneu de tenis, scapi da dracu și dai de nașu-său? Învingând-o pe campioana en titre, Muguruza, Kiki Mladenovic devine cel puțin la fel de periculoasă ca Garbine...

Așa că, să lăsăm calculele pe cât de meschine, pe atât de înșelătoare, și să ne rugăm ca psihicul Simonei să rămână până la capăt al Mangustei!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Centrul Teritorial de Calcul din Cluj

În acea dimineaţă, am ajuns prima la birou. Mi-am scos pudriera din poşetă şi, înainte de a-mi aranja obrajii îmbujoraţi şi uşor transpiraţi după efortul urcării străzii Republicii, am observat cu stupoare că în jurul gurii îmi apăruse (din senin) o linie, ca o trăsătură fină de condei. Un rid!

Citește mai mult

Odyssey Christopher Nolan / sursa foto: Profimedia

Nu este uşor să faci un film după un poem antic şi, cu atât mai puţin, după unul dintre poemele fondatoare ale civilizaţiei occidentale, cum este „Odiseea” lui Homer. Textul este cunoscut şi răscunoscut de milenii, dar, în ciuda aparentei familiarităţi, e un text dificil şi ridică numeroase probleme încă din antichitate.

Citește mai mult