Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Bravo Simo, dar rămâi lucidă!

Simona Halep, calificată în sferturi la Roland Garros

Nu mai puțin de 3 (trei) scurte i-a pus Carlei Suárez Navarro, toate câștigătoare. E ceva neobișnuit pentru Simona, și arată mentalul pe care și-l menține tare în continuare.

Simona a servit constant bine, cu tactica eficientă din ultima vreme, primul serviciu nu foarte tare, dar suficient ca adversara să îl „respecte”, ceea ce nu produce ași, dar nici nu lasă posibilitatea să fie atacată pe serviciul secund.

A deschis mereu prima terenul, cu lovituri în unghi, urmate de atac pe fiecare minge nu destul de lungă trimisă de Carla. A alergat din nou excelent, recuperând din situații complicate. Câteva crosuri de excepție, cu reverul, dar și cu dreapta, în unghi scurt sau din alergare, au adăugat și doza de spectacol pe care o așteaptă Roland Garros-ul de la o campioană ca Halep.

Dar este foarte important ca Simona să nu se îmbete cu apă plată după această victorie. Ea știe foarte bine că a avut în față o umbră a jucătoarei de clasă Carla Suárez Navarro. Încă de la primele mingi, iberica a fost cu capul în pământ și în altă parte decât pe teren, lipsită de vlagă, lovind de multe ori la întâmplare, aproape fără nicio inițiativă, în stilul „dau unde-o fi, în ce vine de dincolo de fileu”.

Singura ei tresărire, break-ul pe care l-a făcut la începutul setului 2, a fost reprimată rapid de hiperstabilitatea Simonei.

Următoarea adversară este una grea, cea din finala de la Roma, ucraineanca Elina Svitolina. Cum nu mai puțin grea ar fi fost outsidera croată Petra Martić, învinsă la mare luptă, cu 7-5 în decisiv. Oare când va înceta presa noastră să dea astfel de titluri: „Simona are cale liberă spre finală. O mare adversară, eliminată”? Când se va înțelege că, într-un turneu de tenis, scapi da dracu și dai de nașu-său? Învingând-o pe campioana en titre, Muguruza, Kiki Mladenovic devine cel puțin la fel de periculoasă ca Garbine...

Așa că, să lăsăm calculele pe cât de meschine, pe atât de înșelătoare, și să ne rugăm ca psihicul Simonei să rămână până la capăt al Mangustei!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Bucuresti / sursa foto: Profimedia

Cea mai mare frustrare a locuitorilor și a oamenilor din zonă, și lărgind situația la nivel național, vine din sentimentul că trăiesc într-o zonă ignorată și că problema extrem de importantă pentru ei e neglijată, negociabilă sau ”uitată”. Și credința lor este că statul român devine complice la toată mizeria (la propriu și la figurat) pe care ei o trăiesc și o respiră.

Citește mai mult

sustinatori calin georgescu

Nu absolut toți români, inclusiv fețe bisericești, au înțeles și simțit atunci solidar, nu toți au fost de acord cu acest pas fundamental pentru emergența în istorie a României. Orbire, îngustime, nepăsare. (În imagine, susținători ai lui Călin Georgescu, la Monumentul Ostașului Necunoscut din Parcul Carol, cu ocazia Zilei Unirii Principatelor/ foto: Inquam Photos/ George Călin)

Citește mai mult

Mark Carney

Discursul rostit de premierul canadian Mark Carney la Forumul Economic Mondial a produs ecouri puternice, nu pentru că ar fi fost inovator, ci pentru că a spus cu voce tare ceea ce mulți gândesc deja. Ideea că „dacă nu ești la masă, ești la meniu” a rezonat larg, tocmai pentru că surprinde sentimentul de anxietate globală – regulile se subțiază, iar cei care nu negociază activ devin obiecte, nu subiecți ai politicii internaționale. foto: Profimedia

Citește mai mult

turma de oi

Dacă-mi aduc aminte bine, era în ziua de SântăMărie. Eram singur la stână, tata coborâse la slujbă. Înțeleși să tun cu oile și cu măgarii în valea Diereșului, ne-am întâlnit în jur de ora 1, puțin mai sus de pod, într-o poieniță unde, de obicei, își parca el mașina . Mi-a făcut o surpriză: soția mea și copiii l-au însoțit. Vremea era deosebit de caldă, soare și nicio adiere de vânt. Oile au păscut liniștite la umbra pădurii și, până să ajungă ei, am profitat să fac o baie în râu. foto: Profimedia

Citește mai mult