Un angajat a dat în judecată România la CEDO după ce a fost concediat pentru că a folosit în scop personal serviciul Yahoo Messenger instalat pe calculatorul companiei. Instanța europeană nu i-a dat câștig de cauză, însă înseamnă cu adevărat acest lucru faptul că angajatorii pot supraveghea conversațiile online ale angajaților în orice condiții?
În 2007, un inginer care lucra la o companie privată a fost concediat pentru că a folosit în interes personal serviciul Yahoo Messenger. Potrivit comunicatului CEDO, acesta a negat inițial că a făcut acest lucru, însă, angajatorul i-a pus în față conversațiile personale avute- între care unele cu fratele său sau cu logodnica sa, în care inginerul discuta despre chestiuni precum viața sexuală și starea sa de sănătate.
A urmat un proces în România. Angajatul l-a pierdut, iar la sfârșitul lui 2008 a reclamat statul român la CEDO.
Săptămâna aceasta, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că, prin monitorizarea conversațiilor, angajatorul nu i-a încălcat dreptul la viață privată și că monitorizarea conversațiilor a fost o măsură rezonabilă, în condițiile în care procedurile interne ale companiei interziceau folosirea echipamentului de birou în interes personal.
Avocata Diana Olivia Hatneanu, specializată în drepturile omului, spune însă că decizia CEDO nu înseamnă că angajatorii pot supraveghea corespondența online a angajaților în orice condiții.
Foto: Guliver Getty Images
„Curtea în majoritatea ei - șase din cei șapte judecători care s-au pronunțat, a ales să analizeze cauza dintr-o perspectivă foarte, foarte restrânsă. Pe plan intern, reclamantul a ales, ca singură cale de atac, litigiul de muncă. Convenția Europeană a Drepturilor Omului nu se referă la drepturile omului raportate la alte entități private. Se referă la cum protejează statul și cum respectă statul drepturile prevăzute de convenție. Ceea ce interesează este cum au reacționat autoritățile, iar autoritățile au fost implicate doar din perspectiva acestui litigiu de muncă, angajatul nu a făcut plângere penală, nu a făcut plângere în baza legii 677/2001, privind protecția datelor personale. Prin urmare, și Curtea Europeană s-a uitat doar la litigiul de muncă”, arată avocata.
În hotărârea CEDO, se arată că instanța a analizat plângerea reclamantului „din punctul de vedere al obligațiilor pozitive ale statului, din moment ce el a fost angajat al unei companii private, care nu putea, prin acțiunile sale să angajeze responsabilitățile statului referitoare la Convenție (…) Curtea concluzionează, că, în acest caz, nu există nimic care să indice că autoritățile interne au eșuat în a asigura un echilibru corect între dreptul aplicantului la respectarea vieții private și interesele angajatorului său”.
„Faptul că ești monitorizat și în ce condiții trebuie anunțat angajaților. Și judecătorii care au zis că nu a fost intruziune în viața privată, și judecătorul cu opinia separată subliniază destul de clar că nu există acest drept al angajatorului de a intra cu bocancii în dreptul la viața privată”
Potrivit Dianei Olivia Hatneanu, angajatorii pot monitoriza corespondența online avută de angajați de pe dispozitivele companiei, doar dacă angajații sunt informați explicit că nu le pot utiliza în interes personal. O astfel de interdicție prezentă în regulamentul intern al companiei justifică apoi monitorizarea celor care folosesc echipamentele firmei. „Faptul că ești monitorizat și în ce condiții trebuie anunțat angajaților. Și judecătorii care au zis că nu a fost intruziune în viața privată, și judecătorul cu opinia separată subliniază destul de clar că nu există acest drept al angajatorului de a intra cu bocancii în dreptul la viața privată”, arată Diana Olivia Hatneanu.
Ea aduce în discuție și opinia separată a celui de-al șaptelea judecător, portughezul Pinto de Albuquerque. „Opinia dezidentă a judecătorului portughez pune accent și pe celelalte elemente, ia în considerare toate detaliile din context. El merge cu analiza mai departe și probabil că discuția, când s-a dezbătut cazul la CEDO, a fost: „La cât ne uităm. Ăsta n-a făcut decât contestație la concediere, ne uităm la bucățica asta”. El le ia pe toate în considerare și faptul angajatorul a accesat și contul personal de Messenger, nu doar pe cel profesional. În contextul ăsta, judecătorul zice, ținând cont că e o cauză nouă, că instanța a ratat oportunitatea de a dezvolta un pic principiile”, spune Diana Olivia Hatneanu.
Ea crede că angajatorii ar trebui să respecte o serie de reguli clare atunci când fac monitorizarea angajaților, așa cum o fac, de pildă, companiile de telefonie mobilă. „De exemplu, cât timp pot ei stoca detaliile despre conversațiile angajaților. Cine le citește? În ce condiții se face supravegherea?”.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.