Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Când te doare scorul

Cristian Tudor Popescu

La scorul 6-3, 3-0 pentru Simona Halep, Paula Badosa, vizibil afectată de faptul că era dominată net în fața spectatorilor spanioli, ea fiind și ditamai nr. 2 mondial, a luat pauză „medicală”, strâmbându-se de niscai dureri la umăr. Ceea ce n-a împiedicat-o să reia apoi jocul fără vreo limitare fizică.

Din fericire, Simona a făcut față foarte bine obstrucției practicate de Badosa, reușind să rămână conectată. Altădată însă, n-a fost așa – în finala AOpen 2018, Caroline Wozniacki a reușit s-o scoată din ritm cu o astfel de întrerupere, la 4-3 pentru Simona în setul decisiv, și a câștigat următoarele 3 ghemuri.

Astăzi, la Madrid, istoria s-a repetat aproape identic în meciul Muguruza-Kalinina. La 6-3, 3-0 pentru ucraineancă, Muguruza, și ea umilită pe teren propriu, a fugit la vestiar, unde i s-a pus un bandaj pe gambă – cu rol decorativ, căci Garbiñe s-a mișcat bine în continuare, fiind doar zdrobită de jocul „unplayable” al Anhelinei.

Îmi mai vin în minte desele tertipuri „medicale” de acest fel ale grecului Tsitsipas.

După părerea mea, regulamentul ITF, ATP, WTA, care permite asta, este cât se poate de incorect, oferind posibilitatea unor jucători performanți la capitolul tupeu să destabilizeze prin mijloace extratenis adversari superiori.

Rezistența fizică face parte din dotarea jucătorului de tenis, pe picior de egalitate cu tehnica, tactica și rezistența psihică. Dacă nu-ți merge serviciul, nu întrerupi meciul ca să-l exersezi câteva minute sub supravegherea antrenorului. Dacă clachezi psihic, nu poți cere pauză. De ce ar fi altfel în cazul fizicului?

De altfel, după știința mea, în regulamentul niciunui alt sport nu e prevăzută întreruperea meciului timp de 15 minute pentru îngrijiri medicale.

Corect ar putea fi așa: se acordă jucătorului posibilitatea de a face pauză până la 10 minute (nu 15, cât e acum) o singură dată pe meci, nu interesează din ce motiv, că e medical sau de altă natură.

Însă beneficiarul pauzei va fi depunctat cu PIERDEREA UNUI GAME. Următoarea întrerupere cerută nu va putea fi decât ABANDONUL.

În felul acesta, s-ar tăia macaroana actorilor de mimodramă care nu fac decât să abuzeze tenisul.

Și o întrebare: puteți să vi-i imaginați pe Nadal sau Federer recurgând la asemenea coțcării?

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.


Îți recomandăm

AI act conținut inteligență artificială / sursa foto: Profimedia

Într-o încercare de a accelera colaborarea dintre companiile de AI și societatea civilă, UE a recrutat anul trecut un grup de cercetători în domeniul media și AI care au fost rugați sa redacteze un Cod de bune practici, un document cu niște măsuri concrete ce pot fi adoptate de platformele digitale.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon sursa foto: romania.europalibera.org

Adulții s-au închis iar în camera mică, locul privilegiat care reunește două obiecte foarte prețioase: un radio mare și magnetofonul. Ies din când în când misterioși, șoptindu-și diverse vorbe, ne zâmbesc și se închid din nou în cameră. Mai sosesc și prietene de-ale mamei din vecini, care sunt primite rapid în spatele ușilor închise. Acest „ritual“ nu este deloc nou pentru noi, îi cunoaștem deja etapele și emoția: din când în când, radioul devine punctul central al casei, adulții se îngrămădesc lângă el, închid ușile și ne îndeamnă să ne vedem liniștiți de joacă.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Risipa alimentara / sursa foto: Profimedia

În fiecare zi vorbim despre costuri, marje, stocuri, pierderi. Mai rar vorbim despre pâinea, laptele, fructele, mesele gătite și produsele bune pentru consum care ies din circuit și ajung, pur și simplu, gunoi. Iar asta se întâmplă într-o țară în care există copii care se culcă fără o masă sigură, vârstnici care își numără pensia la sfârșitul lunii și asociații care încearcă să țină în viață, la propriu, atât oameni, cât și animale abandonate.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult