Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Când te doare scorul

Cristian Tudor Popescu

La scorul 6-3, 3-0 pentru Simona Halep, Paula Badosa, vizibil afectată de faptul că era dominată net în fața spectatorilor spanioli, ea fiind și ditamai nr. 2 mondial, a luat pauză „medicală”, strâmbându-se de niscai dureri la umăr. Ceea ce n-a împiedicat-o să reia apoi jocul fără vreo limitare fizică.

Din fericire, Simona a făcut față foarte bine obstrucției practicate de Badosa, reușind să rămână conectată. Altădată însă, n-a fost așa – în finala AOpen 2018, Caroline Wozniacki a reușit s-o scoată din ritm cu o astfel de întrerupere, la 4-3 pentru Simona în setul decisiv, și a câștigat următoarele 3 ghemuri.

Astăzi, la Madrid, istoria s-a repetat aproape identic în meciul Muguruza-Kalinina. La 6-3, 3-0 pentru ucraineancă, Muguruza, și ea umilită pe teren propriu, a fugit la vestiar, unde i s-a pus un bandaj pe gambă – cu rol decorativ, căci Garbiñe s-a mișcat bine în continuare, fiind doar zdrobită de jocul „unplayable” al Anhelinei.

Îmi mai vin în minte desele tertipuri „medicale” de acest fel ale grecului Tsitsipas.

După părerea mea, regulamentul ITF, ATP, WTA, care permite asta, este cât se poate de incorect, oferind posibilitatea unor jucători performanți la capitolul tupeu să destabilizeze prin mijloace extratenis adversari superiori.

Rezistența fizică face parte din dotarea jucătorului de tenis, pe picior de egalitate cu tehnica, tactica și rezistența psihică. Dacă nu-ți merge serviciul, nu întrerupi meciul ca să-l exersezi câteva minute sub supravegherea antrenorului. Dacă clachezi psihic, nu poți cere pauză. De ce ar fi altfel în cazul fizicului?

De altfel, după știința mea, în regulamentul niciunui alt sport nu e prevăzută întreruperea meciului timp de 15 minute pentru îngrijiri medicale.

Corect ar putea fi așa: se acordă jucătorului posibilitatea de a face pauză până la 10 minute (nu 15, cât e acum) o singură dată pe meci, nu interesează din ce motiv, că e medical sau de altă natură.

Însă beneficiarul pauzei va fi depunctat cu PIERDEREA UNUI GAME. Următoarea întrerupere cerută nu va putea fi decât ABANDONUL.

În felul acesta, s-ar tăia macaroana actorilor de mimodramă care nu fac decât să abuzeze tenisul.

Și o întrebare: puteți să vi-i imaginați pe Nadal sau Federer recurgând la asemenea coțcării?

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult