Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Când te doare scorul

Cristian Tudor Popescu

La scorul 6-3, 3-0 pentru Simona Halep, Paula Badosa, vizibil afectată de faptul că era dominată net în fața spectatorilor spanioli, ea fiind și ditamai nr. 2 mondial, a luat pauză „medicală”, strâmbându-se de niscai dureri la umăr. Ceea ce n-a împiedicat-o să reia apoi jocul fără vreo limitare fizică.

Din fericire, Simona a făcut față foarte bine obstrucției practicate de Badosa, reușind să rămână conectată. Altădată însă, n-a fost așa – în finala AOpen 2018, Caroline Wozniacki a reușit s-o scoată din ritm cu o astfel de întrerupere, la 4-3 pentru Simona în setul decisiv, și a câștigat următoarele 3 ghemuri.

Astăzi, la Madrid, istoria s-a repetat aproape identic în meciul Muguruza-Kalinina. La 6-3, 3-0 pentru ucraineancă, Muguruza, și ea umilită pe teren propriu, a fugit la vestiar, unde i s-a pus un bandaj pe gambă – cu rol decorativ, căci Garbiñe s-a mișcat bine în continuare, fiind doar zdrobită de jocul „unplayable” al Anhelinei.

Îmi mai vin în minte desele tertipuri „medicale” de acest fel ale grecului Tsitsipas.

După părerea mea, regulamentul ITF, ATP, WTA, care permite asta, este cât se poate de incorect, oferind posibilitatea unor jucători performanți la capitolul tupeu să destabilizeze prin mijloace extratenis adversari superiori.

Rezistența fizică face parte din dotarea jucătorului de tenis, pe picior de egalitate cu tehnica, tactica și rezistența psihică. Dacă nu-ți merge serviciul, nu întrerupi meciul ca să-l exersezi câteva minute sub supravegherea antrenorului. Dacă clachezi psihic, nu poți cere pauză. De ce ar fi altfel în cazul fizicului?

De altfel, după știința mea, în regulamentul niciunui alt sport nu e prevăzută întreruperea meciului timp de 15 minute pentru îngrijiri medicale.

Corect ar putea fi așa: se acordă jucătorului posibilitatea de a face pauză până la 10 minute (nu 15, cât e acum) o singură dată pe meci, nu interesează din ce motiv, că e medical sau de altă natură.

Însă beneficiarul pauzei va fi depunctat cu PIERDEREA UNUI GAME. Următoarea întrerupere cerută nu va putea fi decât ABANDONUL.

În felul acesta, s-ar tăia macaroana actorilor de mimodramă care nu fac decât să abuzeze tenisul.

Și o întrebare: puteți să vi-i imaginați pe Nadal sau Federer recurgând la asemenea coțcării?

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.


Îți recomandăm

Elev roman teste PISA / sursa foto: Profimedia

Poate că de data asta ar trebui să folosim datele pentru ceva mai greu decât găsirea cu milioane de lupe a vinovatului: să identificăm devreme copilul care nu înțelege ce citește, să știm ce poate și ce nu poate încă să facă, să intervenim înainte ca dificultatea din clasa a III-a să devină decalaj în clasa a VI-a și analfabetism funcțional la 15 ani și să măsurăm dacă intervenția, orice intervenție, a funcționat.

Citește mai mult

Călin Georgescu / sursa foto: Profimedia

Weekendul trecut, Călin Georgescu a făcut turneu prin Moldova. S-a întors cu trei uși închise în față. Ce le leagă nu e că ar fi fost trântite de „sistem”. Dimpotrivă. Au fost închise exact de instituțiile în numele cărora vorbește „președintele ales”.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Prieteni liceu / sursa foto: Profimedia

Pe lângă ceea ce studiezi la școală (și să recunoaștem că nu au cum să te pasioneze chiar toate materiile, așa cum foarte bine poți descoperi o nouă materie, datorită profesorului ce o face interesantă), eu consider că sunt extrem de importante următoarele aspecte (ca la școală, cu liniuță):

Citește mai mult

Trei generatii: bunica, mama, copil / sursa foto: Profimedia

Rachel Yehuda, cercetătoare la Mount Sinai, a studiat timp de două decenii copiii supraviețuitorilor Holocaustului. În 2016, echipa ei a publicat un studiu care a comparat metilarea genei FKBP5, implicată direct în reglarea răspunsului la stres, la părinți care trecuseră prin lagărele naziste și la copiii lor adulți. Ambele generații arătau modificări ale aceleiași gene, în aceeași regiune, deși copiii nu trăiseră niciodată evenimentul în sine.

Citește mai mult