Ramona Huțanu

Există o liniște specifică în palatele dictatorilor înainte de furtună. E liniștea aceea densă, în care se aude nu doar aerul condiționat, ci și ticăitul istoriei. La Managua, Daniel Ortega, bătrânul revoluționar devenit temnicerul propriului popor, tocmai a auzit alarma. ( Președintele statului Nicaragua, Daniel Ortega, și co-președintele Rosario Murillo participând la parada care marchează cea de-a 46-a aniversare a Poliției Naționale Nicaraguane din Managua / Foto: Profimedia)

Moartea unui copil nu se termină niciodată. foto: Profimedia

Avem o relație ciudată cu propria istorie. Știm câteva date, câteva nume, câteva lozinci și de multe ori uităm esențialul. Iar dacă e ceva ce românul face mai bine decât sarmalele, e exact asta: uitarea. foto: Profimedia

Mult mai puțin discutată, însă poate la fel de dureroasă, este misoginia feminină. O formă de ostilitate între femei, adesea subtilă, greu de numit și încă și mai greu de admis. (Foto: Profimedia Images)

Suveraniștii au transformat 1 Decembrie într-un spectacol. „Călin, te iubim!” a răsunat peste Alba Iulia, umbrind spiritul Unirii și solemnitatea zilei. foto: Inquam Photos / Dana Coțovanu

Într-o Europă obosită de propriile certuri, unde indignarea se consumă mai repede decât știrile care o provoacă, România a făcut, în tăcere, un gest pe care îl credeam de mult uitat: a acționat fără să se anunțe. Fără să-și lustruiască uniformele pentru cameră, fără să transforme compasiunea în capital politic. Foto: Profimedia

Există momente în istoria unei societăți când adevărul, spus la timpul nepotrivit, devine delict. În România, a vorbi despre pensiile magistraților e echivalent cu a aprinde o țigară într-un depozit de artificii: șocul, indignarea și inevitabil, fum.

România are o boală veche: unii politicieni citesc doar titlurile, dar se comportă de parcă ar fi autori de tratate. Săptămâna aceasta, Gabriela Firea și Victor Ponta au reușit o performanță josnică, au lansat o panică morală națională bazată pe un text european pe care nu l-au citit. Foto: Profimedia

Sunt sigură că dacă aș întreba zece oameni de pe stradă ce e ăla femicid, șapte ar ridica din umeri, doi ar spune că sună a ceva de la farmacie și unul ar zice că e vreo boală de picioare. Dar nu, nu e nimic exotic. E fix realitatea aia crudă în care femei ajung să fie omorâte doar pentru că sunt femei.

În 1920, Emil Racoviță a pus aici bazele primului institut de speologie din lume. foto: Profimedia