Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Când urc cu mașina la etajul 2 al parcării de la complexul Drumul Taberelor, pot să mă uit cu ușurință în baia și dormitorul locuitorilor din noile complexe imobiliare. Despre „dezvoltatorii” din București

Drumul Taberelor

A început campania electorală. Toți ochii sunt pe București, spre bucuria sau disperarea unora și altora. Iarăși o să auzim veșnicele lamentări, vrem un oraș european, nu e o capitală europeană, e mizerie, trafic, nu e apă caldă, căldură, suntem ultimii din Europa, bla, bla, bla. Adevărul e că toate marile capitale europene, toate orașele mari sunt aglomerate și mizerabile, realitatea e că Bucureștiul e un oraș mult mai sigur decât majoritatea capitalelor europene vestice. Dar sună bine văicăreala.

O altă temă a campaniei electorale o constituie dezvoltarea orașului. Pretendenții la funcția de primar general al Bucureștiului se întrec în promisiuni, fac un spital nemaipomenit, parcuri, școli, grădinițe. Toate sunt pe hârtie, promisiuni. Pe de altă parte îl acuză pe actualul primar că a blocat proiectele imobiliare, ei angajându-se că vor dezvolta Bucureștiul și vor debloca toate aceste proiecte imobiliare. Ba am auzit că există rechini imobiliari „buni” și rechini imobiliari „răi”. Cum se face diferențierea, nimeni nu ne-a spus. Ceea ce însă observăm noi cu ochiul liber este că dezvoltarea asta promisă de candidați ne-a adus în situația în care avem blocuri peste blocuri, fără parcări, fără școli, fără spitale, fără spații verzi, doar bloc lângă bloc. În cartierele nou dezvoltate nu ai loc să arunci un ac. Când urc cu mașina la etajul 2 al parcării de la complexul Drumul Taberelor pot să mă uit cu ușurință în baia și dormitorul locuitorilor din noile complexe imobiliare. Distanța este atât de mică între blocuri, încât pot să-și audă respirația sau sforăitul dintr-un bloc în altul. Străzile de acces în aceste ansambluri rezidențiale sunt înguste și fără trotuare. Dezvoltatorii au folosit la maximum orice milimetru de teren, să nu cumva să piardă vreun leu. 

Am văzut străzi care figurează pe hartă ca fiind cu două sensuri, însă care în realitate nu pot permite mai mult de o mașină pe sens. Este un adevărat dezastru. Pentru această dezvoltare haotică nimeni nu răspunde, dar mai mult, candidații la primărie promit că o să ne „dezvolte” și mai și. Există aici însă o contradicție logică, nu poți să faci un bloc cu 15 etaje și 7 scări pe o străduță îngustă și după aia să nu ai traficul blocat. Există pe prelungirea Ghencea dovada vie a ceea ce vă spun eu aici. Și e doar un exemplu din multe altele. Atunci când dezvoltatorii imobiliari își dau mâna cu politicienii și cu funcționarii statului pentru interesele lor personale împotriva cetățenilor, atunci putem vorbi fără îndoială de o mafie, mafia imobiliară, cu ramificații în cele mai diverse zone. 

Un influencer autosuficient promotor al capitalismului de junglă vrea nici mai mult nici mai puțin demolarea întregului centru vechi al orașului, ca să se „dezvolte” orașul. Adept al investitorilor, pe care ii vede ca pe niște stăpâni de sclavi din antichitate, expertul ăsta financiar nu vede nicio problemă în a dărâma sufletul orașului și a construi în locul lui o mască schimonosită a lăcomiei oamenilor pe pământ. 

Am citit un articol scris de un agent imobiliar care trăgea concluzia că măsurile luate în București, de a opri noile construcții imobiliare, nu fac decât să dezvolte județele din jurul orașului. Din tonul articolului, autorul părea nefericit cu această evoluție, eu nu, nu văd nimic rău în asta. Doar că atunci când agentul imobiliar vinde locuințe în zonele astea îndepărtate și izolate, ar trebui să-și informeze clienții că or să-și petreacă o bună bucată din viața lor venind și plecând din București.

Spitalele, școlile, grădinițele, parcurile vor rămâne proiecte pe hârtie, în schimb noile proiecte imobiliare rezidențiale îngrămădite pe fiecare metru pătrat din capitală vor fi o realitate, o realitate pe care nu o vom mai putea repara, așa cum nu putem face asta cu ce s-a făcut deja. Rechinii imobiliari, buni sau răi, vor face profit gras pe care îl vor redistribui cu generozitate „prietenilor”. Asta în timp ce noi ceilalți ne vom înghesui din ce în ce mai mult pe un spațiu public din ce în ce mai mic și ne vom plânge de trafic, zgomot și poluare.

Nu fiți naivi, despre dezvoltarea asta vorbesc candidații la primăria Capitalei, în rest sunt doar vorbe goale aruncate cu generozitate, pentru că nu costă nimic.  

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mhai Nai check icon
    Din pacate despre asta nimeni nu vorbeste. Ne legam doar de cei care ne impiedica.
    Pe de alta parte, numeni nu se atinge de legile proaste si incomplete.
    • Like 1


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult