Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Când urc cu mașina la etajul 2 al parcării de la complexul Drumul Taberelor, pot să mă uit cu ușurință în baia și dormitorul locuitorilor din noile complexe imobiliare. Despre „dezvoltatorii” din București

Drumul Taberelor

A început campania electorală. Toți ochii sunt pe București, spre bucuria sau disperarea unora și altora. Iarăși o să auzim veșnicele lamentări, vrem un oraș european, nu e o capitală europeană, e mizerie, trafic, nu e apă caldă, căldură, suntem ultimii din Europa, bla, bla, bla. Adevărul e că toate marile capitale europene, toate orașele mari sunt aglomerate și mizerabile, realitatea e că Bucureștiul e un oraș mult mai sigur decât majoritatea capitalelor europene vestice. Dar sună bine văicăreala.

O altă temă a campaniei electorale o constituie dezvoltarea orașului. Pretendenții la funcția de primar general al Bucureștiului se întrec în promisiuni, fac un spital nemaipomenit, parcuri, școli, grădinițe. Toate sunt pe hârtie, promisiuni. Pe de altă parte îl acuză pe actualul primar că a blocat proiectele imobiliare, ei angajându-se că vor dezvolta Bucureștiul și vor debloca toate aceste proiecte imobiliare. Ba am auzit că există rechini imobiliari „buni” și rechini imobiliari „răi”. Cum se face diferențierea, nimeni nu ne-a spus. Ceea ce însă observăm noi cu ochiul liber este că dezvoltarea asta promisă de candidați ne-a adus în situația în care avem blocuri peste blocuri, fără parcări, fără școli, fără spitale, fără spații verzi, doar bloc lângă bloc. În cartierele nou dezvoltate nu ai loc să arunci un ac. Când urc cu mașina la etajul 2 al parcării de la complexul Drumul Taberelor pot să mă uit cu ușurință în baia și dormitorul locuitorilor din noile complexe imobiliare. Distanța este atât de mică între blocuri, încât pot să-și audă respirația sau sforăitul dintr-un bloc în altul. Străzile de acces în aceste ansambluri rezidențiale sunt înguste și fără trotuare. Dezvoltatorii au folosit la maximum orice milimetru de teren, să nu cumva să piardă vreun leu. 

Am văzut străzi care figurează pe hartă ca fiind cu două sensuri, însă care în realitate nu pot permite mai mult de o mașină pe sens. Este un adevărat dezastru. Pentru această dezvoltare haotică nimeni nu răspunde, dar mai mult, candidații la primărie promit că o să ne „dezvolte” și mai și. Există aici însă o contradicție logică, nu poți să faci un bloc cu 15 etaje și 7 scări pe o străduță îngustă și după aia să nu ai traficul blocat. Există pe prelungirea Ghencea dovada vie a ceea ce vă spun eu aici. Și e doar un exemplu din multe altele. Atunci când dezvoltatorii imobiliari își dau mâna cu politicienii și cu funcționarii statului pentru interesele lor personale împotriva cetățenilor, atunci putem vorbi fără îndoială de o mafie, mafia imobiliară, cu ramificații în cele mai diverse zone. 

Un influencer autosuficient promotor al capitalismului de junglă vrea nici mai mult nici mai puțin demolarea întregului centru vechi al orașului, ca să se „dezvolte” orașul. Adept al investitorilor, pe care ii vede ca pe niște stăpâni de sclavi din antichitate, expertul ăsta financiar nu vede nicio problemă în a dărâma sufletul orașului și a construi în locul lui o mască schimonosită a lăcomiei oamenilor pe pământ. 

Am citit un articol scris de un agent imobiliar care trăgea concluzia că măsurile luate în București, de a opri noile construcții imobiliare, nu fac decât să dezvolte județele din jurul orașului. Din tonul articolului, autorul părea nefericit cu această evoluție, eu nu, nu văd nimic rău în asta. Doar că atunci când agentul imobiliar vinde locuințe în zonele astea îndepărtate și izolate, ar trebui să-și informeze clienții că or să-și petreacă o bună bucată din viața lor venind și plecând din București.

Spitalele, școlile, grădinițele, parcurile vor rămâne proiecte pe hârtie, în schimb noile proiecte imobiliare rezidențiale îngrămădite pe fiecare metru pătrat din capitală vor fi o realitate, o realitate pe care nu o vom mai putea repara, așa cum nu putem face asta cu ce s-a făcut deja. Rechinii imobiliari, buni sau răi, vor face profit gras pe care îl vor redistribui cu generozitate „prietenilor”. Asta în timp ce noi ceilalți ne vom înghesui din ce în ce mai mult pe un spațiu public din ce în ce mai mic și ne vom plânge de trafic, zgomot și poluare.

Nu fiți naivi, despre dezvoltarea asta vorbesc candidații la primăria Capitalei, în rest sunt doar vorbe goale aruncate cu generozitate, pentru că nu costă nimic.  

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mhai Nai check icon
    Din pacate despre asta nimeni nu vorbeste. Ne legam doar de cei care ne impiedica.
    Pe de alta parte, numeni nu se atinge de legile proaste si incomplete.
    • Like 1


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult