Știi c-ai ajuns într-un sat din Covasna când vezi la vânzare, pe la porțile oamenilor, plase de cartofi și, din loc în loc, pâine și kürtőskalács. Comuna Cernat, aflată la 10 minute de mers cu mașina de Târgu Secuiesc, nu face excepție. Mulți săteni vând surplusul producției de cartofi, ceapă sau varză direct la poartă.
În Cernat nu se face însă doar agricultură de subzistență. Ce am văzut zilele trecute, când am trecut prin localitate, m-a impresionat. Patru firme și patru persoane fizice din localitate s-au asociat într-o cooperativă care a investit atât de mult în tehnologie și în calitate, încât a devenit un jucător național care furnizează legume pentru supermarketurile Lidl din întreaga țară. Una dintre firmele din Ferma Cernat a cumpărat cel mai mare utilaj de recoltat cartofi din Europa. De fapt, nu una, ci două bucăți.
„Regii cartofilor” fac saltul tehnologic
Le spun zâmbind că sunt „regii cartofilor”, după ce aflu că fac agricultură pe 1400 de hectare pe care cultivă în bună măsură cartofi, iar, pentru rotația culturilor, și ceapă, morcovi, grâu și rapiță. „Vrem să fim modești”, îmi răspunde dl. Bot Gabor care mă întâmpină în poarta fermei. Este de 9 ani manager al Fermei Cernat, timp în care a văzut cum a crescut afacerea, cum s-au câștigat fonduri europene pentru utilaje, cum s-au construit depozite, cum s-au cumpărat mașini noi și performante și cum s-au semnat parteneriate cu companii multinaționale precum Lidl pentru desfacerea producției.
Am ajuns în ziua în care se testa în curtea unei firme din cadrul grupului un sortator optic de ultimă generație. Valoarea unui astfel de echipament începe de la 200.000 de euro, dar se amortizează în timp, deoarece nu mai e nevoie de munca manuală a sortatorilor. Utilajul scanează cartoful și elimină nu doar bulgării de pământ, ci și cartofii stricați sau verzi, îmi explică inginerul Csaba Moldovan, co-proprietar a două firme din grup. Îmi face turul fermei, care e o adevărată uzină automatizată de cartofi, îmi arată depozitele și tirurile cu care transportă marfa către Lidl. Dl. Moldovan a terminat Agronomia la Cluj în 1987 și-și amintește cum se lucra pe vremuri la CAP: cu cârca, toate operațiunile fiind manuale.
Companiile din Ferma Cernat sunt însă obligate să investească în tehnologizare: pe de-o parte pentru că există oportunitatea banilor europeni pentru achiziția de utilaje, pe de altă parte pentru că forța de muncă e din ce în ce mai puțină.
Peter Laszlo, co-proprietarul celorlalte două firme din grup, îmi arată mai târziu un „paletizator automat care face munca a zece oameni”. Practic mașina ambalează marfa pentru a fi transportată către depozitele retailerului. Dl. Peter Laszlo a cumpărat 2 astfel de utilaje, unul cu 300.000 și celălalt cu 700.000 de euro.
Dar piesa de rezistență, mândria locală, este celebra mașină de recoltat, „cea mai mare din Europa”, cu o capacitate de înmagazinare de 15 tone, după cum mi-o descrie inginerul Akos Bajcsi, care se prezintă drept „șeful utilajelor de cartofi”. Da, și aici Ferma a luat două mașini a câte 800.000 de euro bucata.
Unde ați fi fost fără fonduri europene?, îi întreb pe fermieri. „Fără banii europeni eram undeva, dar nu știu unde”, zâmbește Peter Laszlo.
Secretul Fermei Cernat: asocierea
Familiile lui Csaba Moldovan, Akos Bajcsi, Peter Laszlo au decis să-și unească fermele într-o cooperativă care să vândă la comun cartofi către comerțul modern. Așa s-a născut Ferma Cernat. Fiecare face tranziția către a doua generație de fermieri, copiii lucrând cot la cot cu părinții lor și pregătindu-se să ducă afacerea mai departe.
Nu este ușor să te asociezi. În primul rând, asta necesită o schimbare de mentalitate. În mintea multora, cooperativa amintește prea mult de CAP-ul din comunism când ce era la comun de fapt nu aparținea nimănui. Însă în cazul de față, asocierea este condiția ca aceste afaceri de familie să treacă la nivelul următor. În primul rând, e nevoie de o strategie comună de vânzări și de omogenizarea mărfii, care trebuie să fie de aceeași calitate. În al doilea rând, trebuie construite depozite care să permită producătorilor să livreze marfa pentru o perioadă cât mai lungă de timp. În al treilea rând, sunt necesare certificările de calitate, inclusiv Global G.A.P., și de trasabilitate a produselor. De abia apoi, poți suna la Lidl să-ți ia marfa.
Relația cu Lidl? „Win-win!”
Managerul general Bot Gabor îmi spune că partenerii de la Lidl au venit în fermă să verifice „ce potențial are”. „Au făcut și un filmuleț”, își amintește. Retailerul a vrut să se asigure că Ferma Cernat poate furniza cartofi, ceapă, morcovi și sfeclă roșie pentru o perioadă lungă de timp, în cantitățile cerute. „Cei de la Lidl sunt foarte organizați, ca organizare sunt pe primul loc”, spune dl. Bot Gabor, care adaugă că parteneriatul pe termen lung este cheia succesului: „Ei se interesează să fie o relație win-win”.
„Dacă îți faci treaba, totul merge de la sine. Lidl ne cunoaște. Știe cine suntem. Sunt multinațională, lucrează cu date. Cred că suntem printre premianți. Dacă nu trece calitatea, primim retur”, povestește directorul companiei.
Cartoful urăște canicula. Fără irigații nu se poate face agricultură
Cea mai mare problemă a agricultorilor este apa. De fapt, lipsa ei. Dl. Csaba Moldovan spune că doar anul trecut a investit 300.000 de euro în sisteme de irigații, puțuri, generatoare și motorină.
Cartoful e o plantă sensibilă căreia nu-i place canicula. Iar în ultimii ani, chiar și în Covasna a fost foarte cald. „Anul ăsta a fost căldură mare, au fost și 35 de grade. Înainte să lucrez pentru Ferma Cernat, vindeam pentru o companie mare de electrocasnice. Se cerea mult aer condiționat la București. De ceva timp, au început și cei din Covasna să ceară aparate de aer condiționat”, îmi sintetizează schimbările climatice la firul ierbii dl. Bot Gabor.
Fără irigații se obțin 10-15 tone de cartofi la hectar, iar cu irigații 40-45. Un singur puț de mare adâncime costă 15.000 de euro.
În plus, fiscalitatea muncii ridică costurile, pentru că Ferma Cernat plătește „la alb” toți angajații. „Doar ca să plătim taxele la stat pentru 40 de angajați trebuie să vindem 1200 de tone de grâu”, explică dl. Moldovan.
În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.