Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Candidatul Parizer Usturoi – doar un aperitiv

Cristian Tudor Popescu

Piedone își prezintă, la sediul partidului PUPUSIL, „Contractul cu bucureștenii”. Începe prin a spune „Eu n-am program, eu am un contract. Cu bucureștenii”. Iar peste 1 minut, „Vă prezint acum programul meu”. Continuă apoi cu o rafală de agramatisme, fraze fracturate, începute și suspendate, informează asistența că continuă să mănânce parizer, dar și usturoi, alte aberații și o poveste ridicolă: „Eu am fost dintotdeauna miner de diamante pentru dumneavoastră, dar n-am știut niciodată să le șlefuiesc”. Cheamă apoi pe scenă un june cu coc care să se ocupe cu șlefuitul. Dă citire, silsabisind îndârjit, punctului 1, dintre cele 12 ale programului?, contractului ?, din care se înțelege că va da zeci de milioane de euro cetățenilor.

E prea mult chiar și pentru postul lui Dan Voiculescu, singurul care transmitea promisiunea de crăpelniță perpetuă către bucureșteni a candidatului Parizer Usturoi; drept care i se taie scurt macaroana și se trece la alte subiecte.

Așa un afront?... Semn rău pentru interlopul poporului. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Eco-creatorii de energie

Mă bucur să descopăr astfel de inițiative care ne dovedesc încă o dată că educația și formarea cetățenilor de mâine este un efort comun al familiei, al școlii, al ONG-urilor și al companiilor private responsabile. Semințele plantate acum ne vor arăta probabil peste 10-20 de ani dacă țara asta va fi mai bună și mai curată.

Citește mai mult

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult