Claudiu Pândaru

„Nu știu dacă cu tristețe sau cu bucurie, cred că ambele sentimente mă încearcă, dar iau această decizie cu sufletul împăcat și întotdeauna am fost realistă cu mine. Corpul meu nu mai duce atât de mult ca să ajung unde probabil am fost. Este foarte greu să ajungi acolo și știu ce înseamnă să atingi aceste culmi.”

Mărturisesc că, în aceste zile, am fost pus în fața uneia dintre cele mai revigorante neînțelegeri cultural-editoriale. Una la care, în aceste vremuri tulburi, poate că, în realitate, chiar tânjeam: o pauză de la rusofilism, extremism și tâmpism. (Foto: imagine de pe coperta volumului „Lampa”, ID Sîrbu, la Editura Polirom)

În urmă cu 10 ani, o familie dintr-o mică localitate din România, Copăceni, la câțiva pași de București, a pornit la drum cu un vis simplu: să continue tradiția agricolă a părinților lor. Astăzi, afacerea lor a ajuns la un nivel care depășește cu mult ce visaseră, oferindu-le nu doar o viață stabilă, dar și recunoașterea ca producători locali de succes.

Ambasadorul SUA în România, E.S. Kathleen Kavalec, a vorbit în cadrul unui interviu acordat, cu ocazia summitului SelectUSA, despre eforturile pentru includerea României în programul Visa Waiver. Excelența Sa spune că există două componente principale ale acestui demers: acordurile de schimb de informații și reducerea ratei de refuz a vizelor la 3%.

Tinerele din dreapta mea au început să țipe! E Babasha!, E Babasha, nu-mi vine să cred! Una dintre ele a scos, jur, un strigăt însoțit de mâinile care i-au acoperit, tremurând, fața. Încercați să vă imaginați genul ăla pre-leșin al admiratorilor lui Elvis Presley. Doar că pe scena Arenei Naționale era Babasha. Au cântat împreună. După câteva momente știți ce a urmat.

Investițiile în tehnologizare au fost esențiale. Nemeti Gergely a importat tehnologia de producție direct din Olanda, cea mai avansată la nivel mondial. „E o tehnologie fără chimicale, spre exemplu, noi dezinfectăm halele cu aburi și este un un avantaj extraordinar”, explică antreprenorul. Ciupercăria a devenit în momentul de față una dintre cele mai performante din lume.

De obicei găsești “mica piață” la intrare, pe două rânduri - legume și fructe. Trăiesc de mult cu prejudecata că în supermarket roșia nu e roșie, leguma nu are gust. Nu e de-a noastră, românească, nu?

O navetă de apă transportată într-o Dacie provoacă zgomot, urlă în portbagaj de parcă în orice clipă s-ar face țăndări. Cred că mulți dintre cei care și-au petrecut copilăria și adolescența cu un picior în comunism și altul în capitalism își aduc aminte de sunetul navetei de apă luată la final de săptămână împreună cu părinții.

Orice problemă ascunde și o oportunitate, iar una dintre problemele principale ale României este cea a pieței forței de muncă. Polarizată în centrele urbane mari și insuficientă în multe domenii, forța de muncă prezintă o dinamică aparte, deseori diferită de cea demografică.

Îmi place muntele, iar Ceahlăul este unul special. Este o rezervație naturală, Ceahlăul face parte din Rezervația Științifică Ceahlău, un loc care protejează o diversitate bogată de floră și faună. L-am urcat de mai multe ori și vă mărturisesc, lumea de sus, de la Cabana Dochia (1.750 m altitudine), pare mai liniștită, mai curată. De sus, pentru că jos, la poalele Ceahlăului, vezi lumea așa cum este ea, oglindită în luciul Lacului Bicaz.